De parcă teribila criză sanitară, dar şi economică, nu erau suficiente motive de îngrijorare pentru preşedintele Donald Trump, într-un an cu alegeri prezidenţiale, -deci miză maximă-, a venit şi moartea afro-americanului George Floyd, 46 ani, luni 25 mai a.c. la Minneapolis (Minnesota), care a scos lumea în stradă. Pot constitui aceste crize o turnură în derularea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale? Analiştii politici invocă anul 1968 cu revolta negrilor, după asasinarea lui Martin Luther King, pe fondul războiului din Vietnam, eveniment care a favorizat alegerea lui Richard Nixon, în detrimentul democraţilor aflaţi la putere, prin administraţia Johnson. Electoral, violenţele urbane de atunci au favorizat dreapta, care încarnează ordinea şi respectarea legii. De altfel, preşedintele Donald Trump a repetat în câteva rânduri în alocuţiunea de luni seara, de la Casa Albă: „Respectaţi legea şi ordinea”, cu referire la evenimentele care au basculat în confruntări deschise ale manifestanţilor cu poliţia, aceasta făcând uz de gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc. Geamuri sparte, magazine jefuite, atacuri armate, bande în acţiune. Şi în administraţia americană se vorbeşte despre tentative de răsturnare a ordinii de drept. Din ce în ce mai enervat, Donald Trump a trecut şi la ameninţări, menţionând deplasarea posibilă a efectivelor de militari şi poliţişti la Washington. A cerut pe un ton marţial guvernatorilor să utilizeze Garda Naţională „suficient de numeroasă” pentru a elibera strada dominată de „terorism intern”. „Dacă autorităţile locale refuză să apere viaţa şi proprietăţile rezidenţilor, eu voi scoate armata şi voi regla problema. Foarte rapid”. O singură satisfacţie pentru Donald Trump: succesul total cu SpaceX. Donald Trump se află într-un moment special în perspectiva alegerilor din 3 noiembrie a.c. El atribuie întreaga responsabilitate anarhiştilor, stângiştilor şi mişcării „ANTIFA”. 23 de state ar fi autorizat Garda Naţională, o forţă militară de rezervă, pentru restabilirea ordinii, dar nici un guvernator n-a reclamat intervenţia armatei active. Presa americană scrie că Donald Trump ar putea recurge la o lege din 1807 –Actul insurecţiei- pentru scoaterea armatei fără consimţământul guvernatorilor. Situaţia este complicată din cale afară. Un factor care a augmentat nervozitatea populaţiei de culoare –insuficient luată în calcul- este disproporţia în repartizarea etnică a celor 100.000 de victime ale epidemiei de Covid-19: afro-americanii decedaţi au fost de două ori, chiar de trei ori mai numeroşi decât cei ai comunităţii albe, latino şi asiatice. Criza sanitară legată de pandemie a pus în evidenţă profundele inegalităţi din societate. Cu 40 de milioane de cereri de locuri de muncă şi o rată a şomajului de 20% în rândul populaţiei active, preşedintele Donald Trump chiar are motive să-şi facă griji, după ce părea stăpân pe situaţie. Adversarul său, democratul Joe Biden, joacă o partitură delicată, şi se spune că deja posedă… 10 puncte avans asupra lui Donald Trump. Popularitatea sa în rândul comunităţii negrilor este mare, dar fostul vicepreşedinte nu dă sentimentul cauţionării violenţelor, dar afirmă cu abilitate „că nu trebuie să lăsăm suferinţele să ne distrugă”. Cum situaţia nu lasă deloc impresia să se calmeze, fiind potenţată, cu destulă perfidie, Donald Trump trebuie să-şi păstreze cumpătul, pe cât cu putinţă, şi cu Biblia în mână, cum s-a fotografiat, să caute „soluţia liniştirii” nervozităţilor din stradă.
