Orientări generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare

0
135

Comisia Europeană a adoptat astăzi o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată și calitatea măsurilor bugetare. Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale și oferă totodată indicații generale privind politica bugetară globală în cursul perioadei următoare, inclusiv în legătură cu implicațiile Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru politica bugetară.

Comisia este hotărâtă să asigure un răspuns politic coordonat și coerent la criza actuală. Acest lucru necesită politici bugetare credibile, care să abordeze consecințele pe termen scurt ale pandemiei de COVID-19 și să sprijine redresarea, fără a pune în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Comunicarea adoptată astăzi urmărește să sprijine aceste obiective.

Orientări pentru politici bugetare coordonate

Coordonarea politicilor bugetare naționale este esențială pentru sprijinirea redresării economice. Comunicarea precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă și să se adapteze la evoluția situației. Ea avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menținut anul acesta și anul viitor, și prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă și sustenabilă, și că politicile bugetare ar trebui să țină seama de impactul MRR. În fine, politicile bugetare ar trebui să țină cont de considerentele legate de forța redresării și de sustenabilitatea finanțelor publice.

Aceste orientări vor facilita elaborarea de către statele membre a programelor de stabilitate și convergență, care ar trebui prezentate Comisiei în aprilie 2021. Orientările vor fi detaliate în pachetul de primăvară al semestrului european care urmează să fie prezentat de Comisie.

Considerații cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale

Comisia a propus activarea clauzei derogatorii generale în martie 2020, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, ferm și coordonat la pandemia de coronavirus. Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european.

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la modul în care ar trebui luată o decizie viitoare privind dezactivarea clauzei sau continuarea activării acesteia pentru 2022. În opinia Comisiei, decizia ar trebui luată în urma unei evaluări globale a situației economiei pe baza unor criterii cantitative. Nivelul activității economice în UE sau în zona euro în comparație cu nivelurile anterioare crizei (sfârșitul anului 2019) ar fi pentru Comisie principalul criteriu cantitativ în evaluarea sa globală cu privire la dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale. Prin urmare, actualele indicații preliminare ar sugera continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și dezactivarea sa începând cu 2023.

În urma unui dialog între Consiliu și Comisie, Comisia va evalua dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale pe baza previziunilor din primăvara anului 2021, care vor fi publicate în prima jumătate a lunii mai.

Situațiile specifice fiecărei țări vor fi luate în considerare în continuare după dezactivarea clauzei derogatorii generale. În cazul în care un stat membru nu revine la nivelul activității economice anterior crizei, se vor utiliza pe deplin toate opțiunile în materie de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în special atunci când se propun orientări de politică bugetară.

Utilizarea optimă a Mecanismului de redresare și reziliență

Comunicarea oferă câteva indicații generale privind politica bugetară a statelor membre în 2022 și pe termen mediu, inclusiv în ceea ce privește legătura cu fondurile MRR. MRR va avea un rol decisiv în a ajuta la redresarea Europei în urma impactului economic și social al pandemiei și va contribui la asigurarea unei mai mari reziliențe a economiilor și a societăților din UE și la avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.

MRR va pune la dispoziție 312,5 miliarde EUR sub formă de granturi și până la 360 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Acest lucru va oferi un impuls bugetar considerabil și va contribui la atenuarea riscului apariției unor decalaje în zona euro și în UE.

Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență va avea, de asemenea, implicații importante pentru politicile bugetare naționale. Cheltuielile finanțate prin granturi din MRR vor oferi un impuls substanțial economiei în anii următori, fără a duce la creșterea deficitelor și datoriilor naționale. De asemenea, statele membre vor fi stimulate să aplice într-o mai mare măsură politici bugetare favorabile creșterii. Investițiile publice finanțate prin granturi acordate în cadrul MRR ar trebui să se adauge investițiilor publice existente. MRR va contribui la redresare și va stimula creșterea potențială numai dacă finanțează investiții suplimentare productive și de înaltă calitate, în special atunci când este combinat cu reforme structurale în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări.

Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim oportunitatea unică oferită de MRR pentru a sprijini redresarea economică, pentru a stimula intensificarea creșterii potențiale și pentru a îmbunătăți pozițiile bugetare subiacente pe termen mediu și lung.

Dezbatere publică privind cadrul de guvernanță economică

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat relevanța și importanța multora dintre provocările pe care Comisia a dorit să le aducă în atenția publicului și să le discute în cadrul dezbaterii publice privind cadrul de guvernanță economică. Relansarea consultării publice pe această temă va permite Comisiei să reflecteze asupra provocărilor analizate și să desprindă învățăminte. Comunicarea confirmă intenția Comisiei de a relansa dezbaterea publică privind cadrul de guvernanță economică odată ce se va consolida redresarea economică.

Declarațiile membrilor colegiului

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Cu toate că se întrevăd speranțe pentru economia UE, în momentul de față pandemia continuă să afecteze mijloacele de trai ale oamenilor și economia în general. Pentru a atenua acest impact și a promova o redresare rezilientă și sustenabilă, mesajul nostru clar este că se impune continuarea sprijinului bugetar atât timp cât este necesar. Pe baza indicațiilor actuale, clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2022 și să fie dezactivată în 2023. Statele membre ar trebui să profite la maximum de Mecanismul de redresare și reziliență, deoarece acesta le oferă o șansă unică de a-și sprijini economia fără a împovăra finanțele publice. Măsurile temporare și specifice luate la timp vor permite revenirea fără probleme la bugete sustenabile pe termen mediu.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Decizia noastră de anul trecut din luna martie de a activa clauza derogatorie generală a fost o recunoaștere a gravității crizei aflate în plină desfășurare. A fost, de asemenea, o declarație cu privire la hotărârea noastră de a lua toate măsurile necesare pentru a combate pandemia și a sprijini locurile de muncă și întreprinderile. Un an mai târziu, lupta împotriva COVID-19 nu este încă câștigată și trebuie să ne asigurăm că nu repetăm greșelile făcute cu un deceniu în urmă, retrăgând prea repede sprijinul. Pentru 2022, este clar că sprijinul bugetar va fi încă necesar: este preferabil să greșim făcând prea mult decât făcând prea puțin. În același timp, politicile bugetare ar trebui să fie diferențiate în funcție de ritmul redresării fiecărei țări și de situația bugetară specifică. În condițiile în care finanțarea din instrumentul Next Generation EU începe să curgă, este esențial ca guvernele să se asigure că cheltuielile naționale pentru investiții sunt menținute și consolidate prin intermediul granturilor din partea UE.”