Comunitatea evreiască din Craiova a sărbătorit, la Sinagoga din oraş, Purimul 5778, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic.
Purimul este una dintre cele mai importante sărbători evreieşti fiind celebrată în fiecare an în funcţie de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice. Este considerat un carnaval ce anunţă venirea primăverii, atmosfera fiind una de veselie. Conform tradiţiei, se poartă măşti, se cântă şi se dansează.
Acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii evreilor din Craiova, a explicat care sunt semnificaţiile acestei sărbători. „În marile oraşe şi în şcoli se organizează carnavaluri, unde copiii şi adulţii poartă măşti caraghioase, nu nişte măşti care să sperie. Cu această ocazie, ţinând cont că se celebrează şi venirea primăverii, pe masă se pun fructe – smochine şi citrice – şi prăjiturele speciale. Chiar dacă a nins şi a fost foarte frig, aproximativ 30 de persoane au venit la sărbătoarea Purimului. În plus, pachete cu prăjituri au fost trimise la enoriaşii din cele cinci judeţe al Olteniei”, a precizat acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay.
Povestea Esterei
Eroii din povestea Purimului sunt Ester (pe numele său ebraic Hadassah), o tânără evreică din Persia, care este soţia împăratului Ahaşveroş, şi Mordehai, unchiul său. Personajul negativ este unul din sfetnicii împăratului Ahaşveroş, Haman, care îi urăşte pe evrei. Acesta plănuieşte să-i distrugă pentru că Mordehai era evreu şi toată lumea ştia, refuzând să i se închine. Ahaşveroş, care stăpâneşte peste o sută douăzeci şi şapte de provincii (sau satrapii), din India până în Etiopia, era foarte mulţumit să asculte sfatul consilierului său, Haman. Intenţia lui Haman este aceea de a-l înlătura pe Mordehai (Mardoheu), din poziţia-cheie pe care o deţine la curte şi, ca parte a acestui complot, sugerează împăratului că este spre binele lui să scape de evrei. Aflând de complotul lui Haman, Mordehai o roagă pe Estera să-şi folosească poziţia influentă pentru a vorbi cu împăratul în numele evreilor. Conform obiceiului, nimeni nu se putea adresa împăratului decât dacă acesta îl chema la el. Pedeapsa pentru a se fi adresat împăratului fără a fi chemat era moartea. Ester se hotărăşte totuşi să se adreseze soţului său şi reuşeşte să îi salveze, astfel, pe evrei.
„Purimul este o sărbătoare specială. Petrecută în urmă cu 2.500 de ani, povestea legată de Purim o are în centrul său pe regina Ester şi pe împăratul Ahaşveroş. Este o poveste ca o piesă de teatru, cu eroi pozitivi şi negativi, în care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii. Este o poveste despre o minune, în care binele învinge răul”, a spus prof. univ. dr. Corneliu Sabetay.
În onoarea reginei Ester, unul dintre cele mai mari spitale din Israel a primit numele Hadassah. Centrul medical din Ierusalim este cunoscut pentru intervenţiile chirurgicale în domeniul transplantului, dar şi ca o şcoală importantă în formarea medicilor.
Tradiţionalele prăjituri cu nucă, după o reţetă veche
Din mărturisirile unora dintre membri, în perioada interbelică, atunci când şi comunitatea evreiască din Craiova era mult mai numeroasă, în seara de Purim se organiza un mare carnaval cu măşti la care participau tinere fete şi ofiţeri, care dansau veselindu-se pentru această sărbătoare.
La masa festivă se servesc şi azi prăjiturele modelate din aluat în trei colţuri şi umplute cu jeleu, nuci, mac, miere şi nuci. Reţeta este una foarte veche şi are secretele ei, micile prăjiturele numite „humentaschen” făcând deliciul tuturor. Nu au lipsit nici de pe masa de Purim, care a fost aşezată în sinagogă şi la care au fost poftiţi toţi participanţii la acest eveniment.
