Guvernanţilor portocalii nu le pasă de judeţul Dolj

0
85

Harta săraciei

România apare în primele 20 dintre cele mai sărace euroregiuni, cu şase teritorii afectate, urmată de Bulgaria, cu cinci zone, Ungaria şi Polonia, cu câte patru. Euroregiunile României înroşesc harta sărăciei europene, veniturile românilor fiind sub jumătate din media UE. Pe plan european, la sărăcie ne depăşesc doar bulgarii. În şase din opt euroregiuni de pe teritoriul României sărăcia este atât de severă încât domină topurile europene pe regiuni, arată datele raportate de Eurostat, biroul de statistică al UE.

În 2008 media veniturilor, exprimată în PIB pe cap de locuitor, în Uniunea Europeană era de 25.100 de euro, în România a fost de numai 11.700 de euro, adică 47% din indicatorul comunitar. Aceasta ar fi media naţională, dar există zone din România în care media veniturilor coboară la 29% din totalul comunitar. Euroregiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) este puternic afectată de sărăcie, cu o putere de cumpărare reprezentând doar 36% din media UE (9.100 euro pe cap de locuitor). Oltenia a urcat în topul regiunilor sărace în statistica dată publicităţii, puterea de cumpărare de aici devenind mai scăzută decât în anul anterior.

Politicile publice pot influenţa evoluţia ţării

Studiile economiştilor din mai multe ţări ale lumii arată că performanţele unei ţări pot fi influenţate de resursele naturale, gradul de instruire a populaţiei sau politicile publice aplicate de guvernanţi. România dispune de suficiente resurse naturale, iar populaţia are un grad de instruire destul de ridicat pentru ca românii să nu ajungă chiar printre primele în topul european al sărăciei. Este evident faptul că de vină sunt politicile aplicate de guvernanţi. Într-un discurs rostit la o conferinţă pe teme macroeconomice, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că politicile publice influenţează cel mai mult evoluţia ţării noastre.

Guvernul Boc nu are soluţii la sărăcie

Soluţia Guvernului Boc la sărăcia din România este un nou Cod al Muncii, care va avea drept consecinţă creşterea şomajului. Economistul Liviu Voinea arată că flexibilizarea pieţei muncii reprezintă deschiderea către locuri de muncă temporare, însă dă exemplul ţărilor din Uniunea Europeană, în care deşi există un număr mare de astfel de locuri de muncă, şomajul este mai mare ca în România. „Ponderea angajaţilor cu contracte temporare este mult mai mare în UE decât în România: 27% în Polonia, 17% în Slovenia, 15% media europeană – faţă de numai 1,3% în România în 2008. Însă şi rata şomajului în aceste ţări este mult mai mare decât în România – aproape 20% în Polonia, şi circa 10% media europeană, faţă de 4% în România – la nivelul aceluiaşi an. Iată că o pondere mare a angajaţilor cu contracte temporare nu duce la scăderea şomajului, ci exact la situaţia opusă. Este atunci justificat să creştem ponderea contractelor temporare?”, a declarat Liviu Voinea.

Noul Cod al Muncii – o „segmentare şi marginalizare a pieţei muncii”

Specialiştii în domeniu au declarat că efectele Codului Muncii vor însemna o „segmentare şi marginalizare a pieţei muncii”, cu angajaţi temporari care nu au siguranţa locului de muncă şi sunt mai prost plătiţi. „Insecuritatea locurilor de muncă se va translata şi în incertitudinea veniturilor bugetare, pentru că Finanţele nu vor putea anticipa dacă un loc de muncă temporar existent în luna martie, să zicem, va mai exista şi în luna octombrie a aceluiaşi an – şi, implicit, dacă va mai plăti impozite şi contribuţii”, a subliniat Liviu Voinea. Datele raportate de Eurostat, care ne arată că euroregiunea Sud-Vest Oltenia – şi implicit judeţul Dolj – este puternic afectată de sărăcie au venit cam în aceeaşi perioadă în care situaţia statistică a şomajului, în Dolj, la 31 ianuarie 2011, ne arată că acesta a crescut cu 1.732 de persoane, procentul de 9,83% clasându-ne pe locul 7 în rândul judeţelor din ţară.

Doar CJ Dolj se luptă pentru a crea noi locuri de muncă

Toate aceste informaţii cu privire la judeţul Dolj vin în condiţiile în care în ultimii patru ani cel puţin la nivelul Consiliului Judeţean s-au făcut investiţii majore. Cu excepţia anului 2010, când pedeliştii au avut grijă ca numai unele primării să aibă acces la accesarea fondurilor europene, judeţul Dolj a stat bine la acest capitol. Dacă cei de la CJ Dolj nu s-ar încăpăţâna să continue investiţiile şi prin asta să susţină crearea locurilor de muncă, şomajul ar creşte în proporţii îngrijorătoare. Cu câteva excepţii, unde pedeliştii au interese financiare, judeţul Dolj nu prezintă nici un interes pentru guvernanţii portocalii.