ANP: 122 de deţinuţi eliberaţi şi 176 transferaţi în centre de detenţie, ca urmare a intrării în vigoare a noilor Coduri

Instanţele de judecată au dispus, în cursul zilei de sâmbătă, punerea în libertate a 122 persoane aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), ca urmare a intrării în vigoare, pe 1 februarie, a noului Cod Penal (CP) şi noului Cod de Procedură Penală (CPP), care prevăd pedepse mult mai blânde pentru anumite infracţiuni, informează un comunicat de presă al ANP. De asemenea, pentru 176 de deţinuţi a fost înlocuită pedeapsa închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, precizează sursa citată. Alţi aproximativ 400 de deţinuţi ar putea beneficia, de asemenea, în viitorul apropiat, de noua formă a CP şi CPP, mai favorabilă, după ce comisiile mixte de la nivelul penitenciarelor (formate din judecători, procurori şi personal administrativ) au analizat aproape 31.000 de dosare ale persoanelor private de libertate, după cum anunţa, vineri, ANP. „Urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanţelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunţe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate, pentru un număr de aproximativ 400 de cazuri”, estima ANP. Conform noului Cod Penal, faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate (internarea într-un centru de detenţie). O astfel de măsură se poate lua în următoarele cazuri: dacă minorul a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat; atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă. Măsura internării într-un centru de detenţie constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperare, cu regim de pază şi supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani. Pe de altă parte, în cazul în care, pe durata internării, minorul a dovedit interes constant pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata internării, instanţa poate dispune: înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani; liberarea din centrul educativ, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani. Pe scurt, după cum a explicat judecătorul Mihai Udroiu (membru al Comisiei de elaborare a noilor coduri), noutăţile aduse de CP şi CPP intrate sâmbătă în vigoare sunt: arestul la domiciliu, o singură cale de atac, judecătorul de drepturi şi libertăţi şi cel de cameră preliminară, precum şi pedepse mai blânde pentru infractorii primari şi mult mai aspre pentru cei care comit concurs de infracţiuni şi recidivişti.