La ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Dolj, consilierii PDL s-au dorit, ca şi în alte împrejurări, un „comando” pregătit de diversiune. Erau mai puţini la număr, datorită unor absenţe mai mult sau mai puţin justificate, ceea ce nu prea interesează, dar determinaţi, sticlele cu kerosen „incendiate” urmând a fi aruncate de consilierul judeţean Cosmin Roşulescu, avocat de profesie, bănuit, la sediul partidului, a mai şti şi ceva carte. Iluzie deplină. Ce-a spus, între altele, Cosmin Roşulescu, purtătorul de vorbe a aripii pedeliste? Nimic altceva decât nişte prostioare rotunde şi reci, ca o lună de iarnă, care demonstrau că are memoria scurtă şi inteligenţa îndoielnică. Iar sticla de kerosen aruncată era, de fapt, una cu apă chioară. Premisa intervenţiei anunţa un scandal: din calculele sale, nu se regăsesc circa 100 ha, din cele 233,70 ha atribuite în administrarea Consiliului Judeţean Dolj, din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Apărării, cu destinaţia utilitate publică, prin HG nr.311/19 martie 2008. Motiv îndreptăţit de arţag. Nu există terenuri cu geometrie variabilă. Suprafaţa respectivă, de 233,70 ha, este intabulată la OCPI şi se regăseşte integral în harta cadastrală, ceea ce se demonstrase anterior, fiind imposibilă orice atingere, nu înstrăinare, fără un noian de formularităţi, cerute imperativ de legislaţia în vigoare. Dacă unui consilier judeţean, indiferent de apartenenţa politică, lipsit de studii juridice, o astfel de găunoasă abordare i-ar fi putut fi cauţionată, avocatul Cosmin Roşulescu, bănuit a avea habar de legislaţia în materie, inclusiv de prevederile Legii 213/1998, cu modificările ulterioare, privind regimul juridic al terenurilor aparţinând domeniului public al judeţului, nu beneficiază de această clemenţă. În plus, recenta decizie (nr.23/17 noiembrie a.c.) a ÎCCJ, publicată în Monitorul Oficial, vizând uniformizarea practicii judecătoreşti, instituie definitiv şi irevocabil obligativitatea hotărârii de Guvern în cazul “mişcării” fiecărui hectar de teren din domeniul public. Ce îşi aduce şi nu îşi aduce aminte locvacele consilier portocaliu, care se contrazicea la cinci minute şi nu debita decât prostii, ca o flaşnetă insolentă, era o chestiune personală. De care ar trebui să se îngrijească. Pe viitor. La un alt punct de pe ordinea de zi s-a introdus, inabil, în discuţie prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, în a cărui logică juridică absenţa a doi consilieri judeţeni de la o şedinţă, produce efecte, în sensul că hotărâile votate sunt „ilegale”. Mai degrabă „nelegale”. Dar nu subtilităţile semantice ne omoară. Legea administraţiei publice locale (nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare) precizează expres la articolul 95 (al.1): „Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie”. „Majoritatea” nu este tot una cu „plenul” şi nu trebuie stăruit prea mult asupra semanticii termenilor invocaţi. A lua distanţă faţă de prevederile exprese ale legii este dovada unui incalificabil relativism. Să nu-l numim, totuşi, abuz etic sau scandal. În acest anost, ca să nu spunem sordid, climat de dezbatere s-a derulat şi ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Dolj, prin aportul consistent al comandoului pedelist. Şi nu e vorba nici măcar de terorism intelectual, ci de rea credinţă, minciună servită ca adevăr, meschinării şi orbiri. Dar peste întreaga desfăşurare a ostilităţilor s-a detaşat „somnolenţa” consilierilor social-democraţi şi liberali, unii veniţi la şedinţă, după toate aparenţele, din cauza frigului de afară. Neapărându-şi, cu argumente, se subînţelege, propriile hotărâri, votate anterior, moţăind realmente în fotolii, cu ochii la cadranele ceasurilor, s-au poziţionat, încă o dată, în zona suficienţei. Ori plezirismul unora dintre ei, componenta de retractivitate, sunt, de acum, scandaloase, şi retragerea din acest organism democratic, cu rostul său, ar fi chiar un lucru înţelept. Poate singurul.
