Alb-albaştrii sub lupă: Craiova – Botoşani 1-2

0
1258

Lazar – Mare dezamăgire. Golul al doilea a fost mai mult al lui decât al lui Vlădoiu. Dacă nu o aperi pe asta, atunci ce aperi? Parcă şi la primul gol putea face mai mult, ţinând cont că şutul a fost plasat, dar fără intensitate. În mod normal, Mirko trebuie să revină între buturi. Poate că Lazar nu face faţă presiunii, până la 30 de ani nu a fost la vreo echipă cu suporteri. De altfel, în programul de meci recunoştea că a fost impresionat de fanii celor de la Pandurii la un meci de acum câţiva ani. E clar…

Vlădoiu – Prestaţie oribilă, a şi recunoscut-o, mai grav este că nu există alte variante acolo, aşa că poate greşi în continuare liniştit. I-a ieşit prima centrare abia în ultimul minut, pentru Koljic.

Constantin – Nici el nu mai pare să fie jucătorul de anul trecut şi s-a văzut asta de la primul meci. Nu prea mai poate.

Bălaşa – Are meciurile proprii cu botoşănenii, a luat galben devreme, în repriza a doua s-a sufocat, a fost schimbat. Jucător modest. Mai mult ca sigur, este fundaşul central înlocuit cel mai des din fotbalul mondial.

Fedele – Nu a reuşit mare lucru, ba chiar s-a şi făcut de râs cu acel şut din lovitură liberă, care a ieşit în aut de margine. Nu e poziţia lui acolo, inter stânga, trebuie încercat în faţa apărării.

Bancu – Nu se regăseşte, e total ieşit din formă. Problema e că Vătăjelu e chiar mai slab decât el.

Mateiu – Surprinzător, a oferit două pase chiar bune în prima repriză, una pentru Gustavo, la faza golului, alta pentru Koljic, dar bosniacul a preluat greşit şi a ieşit din cadrul porţii. Bezmetic pe faza defensivă, aşa cum a fost mereu, fiind scos din joc de multe ori, inclusiv la faza golului egalizator. E inexplicabil cum a rămas acest jucător atâţia ani la Craiova, ţinând cont şi de evoluţiile lui, precum şi de viaţa sa extrasportivă.

Screciu – Pare că a regresat, nu că a stagnat. Era mai bun la 17 ani, înainte de a pleca în Belgia. Măcar e dispus să alerge, dar atât.

Nistor – A atras atenţia prin recuperarea defensivă din prima repriză, când a făcut un sprint remarcabil, şi prin pasele greşite de pe final de meci, când a încercat să verticalizeze, dar nu prea i-a ieşit nimic. Oricum, Edjouma s-a distrat cu toţi mijlocaşii Craiovei.

Vînă – Dacă aşa arată noul decar al Craiovei, e clară situaţia: play-off-ul e obiectiv măreţ. Un jucător care s-a remarcat numai când era junior, care nu a fost la un nivel bun mai mult de o jumătate de sezon la Viitorul, unde a prins echipa abia după ce au plecat Ianis, Cicâldău, Nedelcu, etc, deşi el era mai în vârstă decât aceştia. Un jucător care era ultima variantă de mijlocaş la FCSB şi mai nimerea foarte rar un şut cu stângul. Mijlocaş lent, fără agresivitate, care pasează la alibi, iar când încearcă lansări nimereşte adversarii, aşa cum s-a întmplat în prima repriză. Rotaru ar putea să-l roage pe Marius Croitoru să-i aducă nişte jucători de calitate, fiindcă antrenorul Botoşaniului are „ochi” şi chiar a făcut din rahat, bici.

Gustavo – De departe cel mai bun jucător al echipei. A marcat, şi-a creat şi alte ocazii, a pasat, a alergat enorm, a creat faze, a jucat şi extremă şi la mijloc, a schimbat benzile, a fost pe tot terenul. A şi ratat, mai ales cu şuturile cu dreptul, a scos lovituri libere, tot el a fost aproape să şi transforme una dintre ele, dar a avut ghinion. A mai şi greşit, dar, la cât a muncit, era inevitabil. Când te gândeşti că Bergodi şi Ouzounidis nu-l agreau deloc, ba chiar italianul l-a trimis şi la arabi…

Baiaram – Nu s-a remarcat cu nimic. Destul de ciudată intrarea sa permanentă în centru, nu s-a descurcat prea bine, destul de larg în mişcări, previzibil. Depăşit uşor în prima parte de Ţigănaşu, probabil se aştepta ca porumbeii de pe teren să blocheze centrarea. Oricum, cu el merită să ai răbdare, dar cu mulţi alţii…

Ofosu – Unul dintre jucătorii de la care nu mai ai ce spera. Nu are chef să alerge şi e inutil chiar şi pe postul său de bază. Şutul acela hilar, pe respingerea unui fundaş advers, reflectă exact forma sa.

Câmpanu – Cine îl vede cum joacă şi aude că Universitatea a plătit o jumătate de milion de euro pentru el, ori nu crede, ori nu-şi poate stăpâni râsul.

Koljic – Înainte marca şi fără să aibă ocazii, acum se zbate mult şi nu-i iese nimic. A avut acea bară, poate l-ar fi deblocat un gol marcat pe final.