Pentru a putea şti unde ne aflăm

0
439

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, se dovedeşte de la o zi la alta că ştie ce face şi face numai după o cumpănire îndelungată a lucrurilor, niciodată pripit. Cadru didactic universitar, preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România, actualul ministru al Educaţiei pare la o evaluare, evident superficială, unul dintre cei mai buni miniştri ai cabinetului premierului Florin Cîţu, şi nu excludem să se dovedească un ministru de referinţă la Educaţie, minister greu încercat. Reluarea cursurilor şcolare, în formatul cunoscut, a avut în ministrul Educaţiei un susţinător cerebral, nu dintr-o frondă faţă de alte voci contestatare, ci fiindcă ştie ce înseamnă şcoala… şcoală. Şi în plus este branşat la situaţia concretă, în materie, din celelalte ţări ale spaţiului UE. Opinează mai nou, după cum a declarat pentru edupedu.ro, pentru organizarea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, după ce anul trecut acestea au fost suspendate din cauza pandemiei. Sorin Cîmpeanu consideră că respectivele evaluări vor fi un indicator specific menit să reflecte nivelul de cunoştinţe al elevilor după un an de predare online. Notele obţinute, în urma acestor evaluări, nu se vor trece în catalog, ci vor fi instrumente de lucru în aprecierea nivelului de pregătire al elevilor. Aşadar, evaluarea –pentru a şti unde ne aflăm– ar trebui urmată conform legii de întocmirea unui plan de recuperare a materiei pentru fiecare elev, identificat cu probleme. Sorin Cîmpeanu ştie cine a fost Spiru Haret, a cărui lege a stat la temelia României moderne, creând condiţii şi copiilor de ţărani să intre în Academia Română. Mai ştie din propria activitate notabilă de cadru universitar „ce vine” în învăţământul superior din învăţământul preuniversitar de stat, an de an. Are neîndoielnic o misiune de imensă responsabilitate socială. În condiţiile în care de un an de zile se face precumpănitor doar învăţământ online, şi acesta cu perturbările de rigoare, cu precădere în localităţile rurale, lucrurile s-au complicat teribil. Fireşte, trebuie respectate restricţiile sanitare, dar în acelaşi timp este imperativ să se recupereze tot ce se mai poate recupera, din cauza deficienţelor, unele fireşti, ale învăţământului online, chiar prin prelungirea celor 33 respectiv 32 săptămâni de şcoală. Sistemul actual de învăţământ, dereglat de pandemia prelungită şi neliniştitoare, poate contribui la pârjolirea capitalului intelectual autohton, aflat în simbioză cu dezvoltarea economiei naţionale. Oricât am ocoli această problemă, expansiunea culturală a Româniai a coincis cu perioadele de relativ avânt economic. Primii români care au fugit de comunism şi primii români care au fugit de post-comunism, nu au făcut-o ca să devină căpşunari, ci pentru a se exprima ca specialişti destoinici în domeniile lor de activitate. O educaţie solidă în gimnaziu şi liceu, prin asta înţelegând atât o cultură generală bine sistematizată, cât şi deprinderi intelectuale şi reflexe de comportament –seriozitate, punctualitate, gândire analitico-sintetică, precizie, etc.- are tainele ei. Presupunând între altele dialogul firesc între profesor şi elev, ca obligatoriu. Încredinţaţi că ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, înţelege mai profund decât alţi miniştri ai guvernului din care face parte, misiunea responsabilă care îi apasă pe umeri, îl credităm cu şanse de reuşită. Nu discutăm despre alte detalii, privind programul curricular, convinşi că ministrul înţelege că orice proces formativ nu e posibil prin ignorarea istoriei –literară, socială, culturală, politică, diplomatică, economică- şi prin scufundarea capului în lumea vitruală, acolo unde nu e întristare şi nici suspin şi cu o simplă fluturare de deget mare peste interfaţă schimbi jocul. Anul şcolar 2020-2021 va fi cel de care numele ministrului Sorin Cîmpeanu va rămâne organic legat.