La Elysee, scrie presa franceză, este alertă roşie. În urma valului de manifestări care au loc în Algeria, ambasadorul francez, Xavier Driencourt, a fost chemat de urgenţă la ministerul francez de Externe – Quai d’Orsay – pentru a-l informa pe ministrul de resort, Jean Yves Le Drian, în legătură cu refuzul „străzii” ca actualul preşedinte, Abdelaziz Bouteflica (81 ani) – în scaun cu rotile – să candideze pentru un al cincilea mandat, în pofida problemelor reale de sănătate. Sistematic reales cu 80% din voturi, şeful statului algerian vrea încă un mandat, la alegerile din 18 aprilie a.c., conform unui mesaj adresat naţiunii prin agenţia oficială de presă APS. În urma unui accident cerebral suferit în 2013, Abdelaziz Bouteflica apare tot mai rar în public, ultima dată la 1 octombrie 2018, şi nu se exprimă. Algeria este un subiect aparte pentru Elysee, din mai multe motive, şi o criză politică în această ţară, urmată de o revoltă a tinerilor, în urma dispariţiei preşedintelui, riscă probleme considerabile Franţei. Într-o situaţie similară, adică dispariţia liderului suprem, se mai află Cambodgia, unde o criză gravă ar putea provoca ieşerea din scenă a lui Hu Sen, Camerunul cu Paul Biya, Ciadul cu Idris Deby şi Kazahstanul cu Nursultan Nazarbaev. Algeria furnizează 10% din necesarul de gaze al Franţei şi în caz de destabilizare profundă a ţării, sute de mii de tineri ar fi tentaţi să ajungă prin toate mijloacele în Franţa, unde trăieşte o consistentă comunitate magrebiană. Destul alte perspective îl îngrijorează la cel mai înalt grad pe Emmanuel Macron. Artizan al păcii în Algeria, după ani de sângeros război civil, Abdelaziz Bouteflica a profitat de creşterea preţului petrolului (2004-2014) pentru finanţarea vastelor programe de dezvoltare a ţării. Economia algeriană rămâne dependentă de hidrocarburi. Odată cu scăderea preţului la barilul de petrol economia a fost afectată. În 2004 şi 2014, Abdelaziz Bouteflica l-a avut contracandidat pe premierul din epocă, Ali Benflis, dar de data aceasta contracandidatul său pierzător nu se mai prezintă. Pentru moment şi-au anunţat candidaturile Abderrazak Makri, liderul mişcării unei societăţi pentru pace, principalul partid islamist, şi generalul în retragere Ali Gedry, până acum necunoscut. Director de campanie pentru Abdelaziz Bouteflica ar urma să fie acelaşi Abdelmaleck Selal, care a condus ultimile trei campanii prezidenţiale. După 2008, prin suprimarea din Constituţie a articolului care limita numărul de mandate prezidenţiale, actualul preşedinte al ţării se poate prezenta pentru al cincilea mandat, fiind susţinut de Frontul de Eliberare Naţională (FLN), membru al coaliţiei, alături de Adunarea Naţională Democratică (RND). Până la 4 martie se mai pot depune candidaturi. Deocamdată un opozant al lui Abdelaziz Bouteflica este un oarecare Rashid Nekazz, despre care nu se ştie mare lucru. Primăvara arabă a ocolit… Algeria, care înseamnă mult pentru Franţa. Şi e absolut normal ca Emmanuel Macron, care în campania sa electorală s-a şi deplasat la Alger, făcând declaraţii care nu mai fuseseră făcute, să fie îngrijorat de orice turnură posibilă. Tinerii algerieni scandează în ţară că actualul preşedinte nu este… rege. Şi strigătul se aude şi în Franţa, unde „vestele galbene” încă nu şi-au încheiat şirul de proteste. Ei mai scandează că Algeria nu e Siria. Abdelaziz Bouteflica se află la Geneva pentru examene medicale periodice, dar în stradă a ieşit eroina bătăliei pentru Alger, Djamila Bouhired (83 ani), icoană a războiului de independenţă care a făcut parte din lotul de şase femei condamnate la moarte pentru „acte teroriste” în timpul revoluţiei.
