Protocolul cu Serbia privind minorităţile a fost semnat! – Vlahii, recunoscuţi ca etnici români

0
143
România a blocat, marţi, obţinerea statutului de candidat la aderarea europeană pentru Serbia, cei 27 de miniştri de Externe mulţumindu-se, în cele din urmă, să "recomande" acordarea acestui statut în cadrul Summitului UE, care se desfăşoară pe parcursul a două zile, ieri şi azi. Şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, a acuzat România că a blocat obţinerea statutului de stat candidat la aderare pentru Serbia din raţiuni de "politică internă". Ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a acuzat şi el, indirect, România de "lipsă de spirit european". România a insistat asupra unei protecţii mai mari şi mai multor drepturi pentru minoritatea etnică românească din Serbia şi în acest sens s-a creionat un protocol între România şi Serbia, al cărui text a fost semnat ieri, la Bruxelles. Textul protocolului a fost convenit în forma finală în cursul nopţii de miercuri spre joi. Din partea României a semnat ambasadorul Mihnea Motoc, care a primit depline puteri în acest sens din partea MAE, iar din partea Serbiei protocolul a fost semnat de ambasadoarea la UE, Roksanda Nincici. Documentul va fi semnat şi la Comisia Europeană. Semnarea Protocolului a fost condiţia României pentru a accepta acordarea statutului de ţară candidată la UE pentru Serbia. Boris Tadic

În Valea Timcoului: educaţie în limba maternă şi lăcaşe de cult

În repetate rânduri, România a cerut ca minorităţile vlahe/române, din Valea Timocului (estul Serbiei), să beneficieze de educaţie în limba maternă şi de suficiente lăcaşe de cult. România a cerut ca vlahii să fie definiţi ca minoritate românească din Serbia. Preşedintele sârb Boris Tadic, prezent la Bruxelles, a respins obiecţiile României ca neîntemeiate. El a spus că în cauză este o chestiune legată de drepturile individuale ale omului şi a adăugat că nimeni nu poate fi forţat să se declare că aparţinând unei anumite comunităţi. Subliniind totodată că Serbia şi România au o lunga tradiţie a relaţiilor de prietenie, Tadic şi-a exprimat speranţa ca instituţiile europene să confirme că ţara sa se află pe drumul cel bun. În opinia sa, în mod obiectiv, Serbia a îndeplinit toate condiţiile, nu numai pentru candidatură, dar şi pentru a se stabili data de începere a negocierilor de aderare. Cristian Diaconescu, ministrul român al Afacerilor Externe, a precizat că România a cerut garanţii “normale” privind drepturile minorităţilor din Serbia pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la UE. “Nu putem vorbi despre un blocaj”, a apreciat Diaconescu, susţinând că România “a adoptat o poziţie substanţială de apărare a drepturilor minorităţilor din zona Balcanilor occidentali, regiune cu o istorie complicată în acest domeniu”.

Se încearcă delimitarea vlahilor de români

Radiša Dragojevic, preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia, intervine în problema care pune în pericol aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. După ce România a cerut iniţial blocarea aderării, cerând mai multe drepturi pentru minorităţile române din Serbia, Dragojevic spune că “nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”. Preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia a ţinut să delimiteze clar vlahii de români: comunitatea vlahă trăieşte în comunele din estul Serbiei şi numără în prezent aproximativ 64.000 de oameni, în timp ce românii ocupă nord-estul Serbiei (Banatul) şi sunt în jur de 31.000, potrivit recensământului din 2002. “Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a declarat Dragojevic, citat de postul sârb B92.


„The Guardian”: „Serbia a făcut un pas mare spre integrarea în curentul principal al Europei. Acest progres remarcabil a venit în pofida rezistenţei surprinzătoare din partea ţării vecine, România, şi a urmat după un acord de săptămâna trecută, când Belgradul a abandonat boicotarea participării Kosovo la reuniuni regionale şi internaţionale deoarece consideră Kosovo ca parte a Serbiei şi refuză să recunoască independenţa sa…”.


„Irish Times”: „Belgradul pare să fi fost luat prin surprindere de demersul României şi nu a avut o reacţie imediată…”.


„Bor”, un canal TV regional, care transmite în estul Serbiei, unde trăieşte majoritatea comunităţii vlahilor din Serbia, a informat că va începe să-şi completeze programele cu subtitluri în limba vlahă autorizată. Canalul a declarat că Ministerul Culturii din Serbia finanţează această iniţiativă.


„Scotsman”: „Refuzul României de a sprijini candidatura Serbiei a venit ca o surpriză, la fel ca şi cererea de garanţii că drepturile unui grup mic de etnici români din Serbia sunt protejate mai bine. Preşedintele român Traian Băsescu a declarat anul trecut că Serbia ar trebui să le acorde etnicilor români care trăiesc pe teritoriul său dreptul la educaţie în limba română şi accesul la slujbe în biserici ortodoxe româneşti…”.


„Christian Science Monitor”: ”Pentru Serbia, candidatura la o UE cu probleme este încă o recompensă. Este puţin probabil să adere la UE înainte de 2020 şi va trebui să-şi asume între timp un proces dificil de reformă. Totodată, este improbabil să devină membră a blocului fără a recunoaşte mai întâi independenţa Kosovo, provincia care s-a separat în 2008 şi care rămâne un centru de tensiuni etnice în inima Balcanilor…”.


Jurnaliştii români invită presa din Serbia să respecte deontologia profesională

Nici jurnaliştii români nu s-au lăsat mai prejos şi au reacţionat, condamnând, ieri, într-un comunicat de presă, atitudinea reprezentanţilor media din Serbia cu privire la campania de presă derulată în ultima perioadă împotriva comunităţii româneşti din Valea Timocului şi îi invită pe jurnaliştii sârbi din ţara vecină să se angajeze alături de reprezentanţii Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români în dezvoltarea unor proiecte comune care să asigure promovarea valorilor europene şi în domeniul media.

«De asemenea, Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români apreciază ca ofensatoare materialele de presă publicate în această perioadă de către ziarele din Serbia şi consideră unele articole, precum „Vlahii pun piedici candidaturii Serbiei”, ca fiind discriminatoare şi de natură să învinovăţească o colectivitate întreagă, lucru inacceptabil în condiţiile în care se cunoaşte faptul că astfel de practici sunt caracteristice doar regimurilor totalitate, de tip nazist sau fascist. Amintim confraţilor noştri sârbi că „vlahii”, cum îi denumesc ei pe românii din nord-estul Serbiei, sunt victime şi ar trebui protejaţi şi sprijiniţi de presă, nu stigmaţi şi că nu „vlahii” pun piedici Serbiei, ci modul în care sunt trataţi aceştia obligă UE să fie reticentă în acceptarea candidaturii», se precizează în comunicatul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor din România.