Ca peste tot, după un rând de alegeri locale, învingătorii îşi savurează succesul, învinşii îşi deplâng insuccesul, căutând pe cât posibil explicaţii. N-a fost deloc o campanie electorală obişnuită, ceea ce se cunoaşte, prin rigorile sanitare impuse şi dificultăţile, nu rareori insurmontabile, întâmpinate de candidaţi în dialogul lor cu alegătorii. În acest timp Biroul electoral de circumscripţie judeţeană nr. 17 Dolj, deloc privat de contestaţii, caută prin hotărârile date, soluţiile înţelepte prevăzute de lege. Şi sunt destule situaţii confuze, semn că birourile electorale ale secţiilor de votare nu şi-au făcut peste tot datoria, cu deplină responsabilitate. Şi este vorba de o activitate retribuită. Nu e nimic nou sub soare, numai că după 7 rânduri de alegeri locale, o astfel de cazuistică ar fi trebuit mult diminuată, dacă nu redusă cu desăvârşire. Etapa următoare a procesului electoral, după validarea primarilor şi consilierilor locali o constituie alcătuirea autorităţilor comunale şi orăşeneşti, abilitate a rezolva treburile publice din localităţile respective. Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale prevede că „în cazul în care, până la data validării un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a devenit eligibil, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi înlocuit cu primul supliant de pe listă”. Urmează aşadat o altă etapă fierbinte, întrucât majorităţile convenite, coagulate cum se spune, revendică implicit şi funcţia de vice-primar, desemnată indirect. Şi din acest punct de vedere chiar la Craiova, unde Lia Olguţa Vasilescu a câştigat funcţia de primar la notabilă diferenţă de urmăritori, detaşându-se inclusiv de votul politic, cu numai 10 consilieri locali, din 27, ar mai avea nevoie de minimum 4 consilieri pentru o majoritate la limită. Liberalii cu 9 mandate şi USR-Plus cu 5 mandate pot forma teoretic o majoritate fragilă şi ambele tabere îl curtează pe Antonie Solomon (PER) a cărui formaţiune politică deţine trei mandate. Nici o soluţie nu este în această fază a discuţiilor de neluat în seamă, deşi prezentă la TVR Oltenia marţi seara, Lia Olguţa Vasilescu a declarat că nu are nici o inhibare să conlucreze şi cu un consiliu local, teoretic ostil. Nu este exclus, ca după ce nu s-au înţeles în privinţa unui candidat comun la Primăria Craiova, PNL şi USR-Plus să se înţeleagă acum, prin negocieri, deşi s-ar expune unei situaţii nu tocmai de invidiat. Depinde, aşadar, cum se va poziţiona Antonie Solomon în această ecuaţie destul de complicată. În teritoriu lucrurile nu arată altfel şi dacă la Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea, primarii aleşi nu au nici o problemă cu majoritatea rezultată prin votul popular, putându-şi desemna aşadar şi vice-primarii pregătiţi, în multe alte locuri lucrurile sunt la limită. De pildă la Apele Vii, primărie câştigată de liberalul Augustin Stanciu, PNL are 6 mandate, iar PSD 5 din cele 11 atribuite. La Argetoaia (primar Mircea Beznă – PSD), social-democraţii au 6 mandate, iar liberalii 7 dintr-un total de 13. La Cetate în schimb, Marin Duţă (PSD), cu 13 mandate social-democrate, din 15, poate dormi liniştit, postură în care se poate afla şi Preduş Silviu Dorel de la Ostroveni, care are de partea lui 11 consilieri. La Piscu Vechi (primar Mina Marius Leonard), din 11 mandate, 10 sunt adjudecate de social-democraţi. În schimb la Poiana Mare, unde Viorel Oprescu (PNL) a câştigat primăria are de partea sa 9 consilieri din 17, şi trei potenţiale din partea PMP. La Valea Stanciului, Ovidiu Ionel Gângioveanu (PSD) are de partea sa 10 consilieri din 15. La Işalniţa, Tiberiu Dascălu, primar nou (PSD) are 7 consilieri din 13 şi nu îşi face griji. La Seaca de Pădure, Osiac Săndică, primar PSD, are de partea sa 8 consilieri din 9. Şi exemplele pot continua. Vor fi cu siguranţă şi situaţii nu uşor de gesitionat, dar în general, exceptând Craiova, fotografia distribuirii mandatelor de consilieri arată avantajoasă primarilor care şi-au adjudecat mandatul la aceste alegeri.
