Înfiinţat la 29 decembrie 1965 prin hotărârea Prezidiului Academiei Române, sub denumirea iniţială de Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu Plopşor” reprezintă una dintre instituţiile de cercetare de renume, care şi-a câştigat prestigiul nu numai pe plan local, dar şi la nivel naţional şi internaţional. La ceas aniversar, a fost editat volumul „Repere istorice şi culturale: aspiraţii, certitudini şi perspective”, în care sunt prezentate repere din existenţa instituţiei.
Înainte de a lansa o invitaţie la lectură, trebuie menţionată apariţia, în anul 2015, la Editura „Sitech” din Craiova, a volumului „Repere istorice şi culturale: aspiraţii, certitudini şi perspective”, aparţinând autorilor Mihaela Bărbieru şi Ileana Cioarec. Însumând un număr de 440 pagini, lucrarea este dedicată sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu Plopşor” din Craiova.
Volumul este structurat în cinci capitole, în care sunt abordate aspecte referitoare la istoricul instituţiei sărbătorite şi la activitatea ştiinţifică desfăşurată în cadrul acesteia. Apariţia beneficiază de o bibliografie adusă la zi prin efortul autorilor şi a cercetătorilor din cadrul acestei instituţii academice.
O jumătate de veac de existenţă neîntreruptă
Înfiinţat în urmă cu 50 de ani, prin hotărârea Prezidiului Academiei Române din 29 decembrie 1965 şi datorită demersurilor oficiale făcute de C. S. Nicolăescu Plopşor, Institutul de Cercetări Socio-Umane reprezintă una dintre instituţiile de cercetare de renume, care şi-a câştigat prestigiul nu numai pe plan local, dar şi la nivel naţional şi internaţional.
Funcţionând, iniţial, în clădirea Palatului fostei Bănci a Comerţului (situată în strada „A. I. Cuza” nr. 7), în timp, instituţia şi-a schimbat, atât locaţiile, cât şi denumirile: Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie (1965-1970), Centrul de Ştiinţe Sociale (1970-1990), Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu Plopşor” (din 1990 până în prezent).
În aproximativ 25 de pagini din cuprinsul volumului (capitolele II şi III), autorii prezintă anii de început ai Institutului, definit de ctitorul său ca „tânăr vlăstar al Academiei, altoi de viaţă şi de roadă nouă, pe buturuga străveche, cu rădăcini adânc înfipte în pământul şi sufletul iubitei noastre patrii”, cât şi structura internă a acestuia începând de la înfiinţare până în prezent. De la câţiva „cercetători cu oarecare experienţă, nu prea vârstnici” şi tineri, „mulţi dintre aceştia abia părăsind băncile facultăţilor”, colectivul de cercetare numără, în prezent, 22 de cercetători ştiinţifici (trei cercetători ştiinţifici I, un cercetător ştiinţific II, 17 cercetători ştiinţifici III, un documentarist) şi patru personal auxiliar (contabil, bibliotecar, administrator, femeie de serviciu).
Cartea a înnobilat întotdeauna
În anul 1990, Institutul a fost organizat pe patru sectoare: sectorul de istorie-arheologie, sectorul de etnografie, filologie şi folclor, sectorul de economie-sociologie şi sectorul de filosofie. În anul 2012, în urma reorganizării instituţiei, în cadrul acesteia funcţionează două sectoare: sectorul de istorie-arheologie şi sectorul de etnografie, filologie şi filosofie. Biblioteca Institutului deţine un impresionant fond de carte: 85.000 de cărţi, 882 de cărţi rare, dintre care 468 incluse în patrimonial cultural naţional şi 150.0000 de periodice, fond monografic de peste 1.000 de titluri cu lucrări tipărite în Oltenia şi în ţară.
Îndrumători de excepţie
Un capitol special al lucrării (capitolul IV) este dedicat activităţii ştiinţifice desfăşurate în cadrul Institutului. Sub directa îndrumare a întemeietorului său, prof. univ. dr. C. S. Nicolăescu Plopşor (1965-1968), şi apoi a celorlalţi directori – prof. univ. dr. Gheorghe Ivănescu (1968-1971), prof. univ. dr. Dumitru Şandru (1971-1972), prof. univ. dr. Traian Lungu (1972-1973), prof. univ. dr. docent Titu Georgescu (1973-1975), prof. univ. dr. Constantin Bărbăcioru (1975-1979), prof. univ. dr. Ion Pătroi (1997-1990), prof. univ. dr. Gheorghe-Mihai Popilian (1990-1998), prof. univ. dr. Vladimir Osiac (1998-2001), prof. univ. dr. Cezar Avram (2001-prezent) – colectivele de cercetători au studiat şi valorificat imensul tezaur arheologic, arhivistic, lingvistic şi etnografic existent în regiunea Olteniei.
În decursul timpului, au fost demarate şi finalizate teme de cercetare importante privind evoluţia culturilor comunei primitive, civilizaţia geto-dacă, permanenţa poporului român pe acest teritoriu, evenimente din istoria medie, modernă şi contemporană a României, cultura şi mentalitatea populară din spaţiul oltenesc, aspecte ce ţin de istoria localităţilor din judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. În prezent, după cum notează autorii, cercetarea se efectuează pe bază de granturi şi programe de cercetare aprobate de prezidiul Academiei Române.
Recunoaştere academică
Rezultatele cercetărilor au fost concretizate în publicarea de studii, articole şi lucrări ştiinţifice de mare anvergură. Bilanţul ultimilor cinci ani evidenţiază calitatea profesională a cercetătorilor. Astfel, în anul 2010 s-au publicat 15 cărţi, 101 articole şi s-a participat cu 90 de comunicări la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Anul următor au văzut lumina tiparului 17 cărţi, 63 de articole şi au fost susţinute 48 de comunicări ştiinţifice. În anul 2014, numărul cărţilor publicate a ajuns la 21, studiile şi articolele au însumat 68 de apariţii, iar comunicările susţinute la simpozioane internaţionale au fost în număr de 109.
În viaţa culturală şi ştiinţifică a Olteniei, un rol important l-au avut revistele editate de Institut: „Arhivele Olteniei”, serie nouă, „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «C. S. Nicolăescu Plopşor»” şi „Hispanica felix”, toate acreditate CNCIS şi incluse în baze de date internaţionale.
Autorii volumului pun în evidenţă faptul că înaltul profesionalism al echipei de cercetători de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu Plopşor” a primit recunoaştere academică. Dintre lucrări amintim: Cezar Gabriel Avram, „Deceniul stalinist. Colectivizarea în faţa istoriei”, Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române; Dinică Ciobotea, „Istoria moşnenilor I-1 (1829-1912)”, Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române; Ceauşescu Anca, „Aşezările rurale din Câmpia Băileştiului (cu elemente de etnografie)”, Premiul „Simion Mehedinţi” al Academiei Române; Ileana Cioarec, „Boierii Glogoveni”, Premiul Academiei Române „Nicolae Bălcescu”; Dănişor Gheorghe, „Filisofia dreptului. Marile curente” (coautor), Premiul „Simion Bărnuţiu”; Gheorghe Iordache, „Ocupaţii tradiţionale pe teritoriul României: studiu etnologic”, Premiul „Simion Florea Marian”; Simona Lazăr, „Sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului în sud-vestul României”, Premiul „Dimitrie Onciul” al Academiei Române; Militaru Ion, „Autonomia umbrei”, Premiul Academiei Române „Mircea Florian”; Nicolae Mihai, „Revoluţie şi mentalitate în Ţara Românească (1821-1848). O istorie culturală a evenimentului politic”, Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei.
Un spirit de echipă
Un merit deosebit al autorilor este acela de a include în paginile volumului activitatea ştiinţifică a directorilor instituţiei, a salariaţilor şi a colaboratorilor acesteia, precum şi a unor personalităţi din lumea academică a căror activitate a însemnat un real sprijin pentru Institut.
Constituindu-se într-o reuşită incontestabilă prin prezentarea celor 50 de ani de activitate ştiinţifică, volumul se prezintă drept un instrument de lucru pentru cercetători şi cei interesaţi de cultură, incluzând în paginile sale cuprinsul revistelor editate de instituţia academică sărbătorită la cei 50 de ani de existenţă.
Dr. ANCA CEAUŞESCU
