Ce riscă România dacă Planul de decarbonare şi restructurare a CEO nu va fi implementat ?!

0
149

Complexul Energetic Oltenia este în prezent un pilon de bază al Sistemului Energetic Naţional, cu o capacitate de circa 1.500 de MW, ceea ce înseamnă nu mai puţin de 20% din producţia naţională. Un studiu din 2019 al TRANSELECTRICA arată negru pe alb că, fără termocentralele CEO, nu s-ar putea asigura necesarul de energie al României, nici dacă ar fi utilizată la maximum capacitatea de interconexiune pentru importuri. Pe 5 februarie, Comisia Europeană a anunţat deschiderea unei investigaţii aprofundate a ajutorului de stat pentru restructurarea companiei. CE Oltenia are nevoie de aprobarea Comisiei Europene până la finele lunii aprilie, pentru a primi ajutorul de stat care îi permite achitarea fără penalităţi a certificatelor de emisii de dioxid de carbon aferente anului trecut.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, s-a aflat  la Bruxelles, în urmă cu 10 zile pentru a discuta cu oficialii europeni pe marginea planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia (CEO). „Noi ne-am asumat şi sprijinim Pactul Verde European, acel Green Deal, şi evident că facem paşi în această direcţie. Suntem în proces de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Ne dorim ca, la Oltenia, dintr-un mix energetic bazat 100% pe cărbune, să avem la sfârşitul acestui proces de restructurare cărbune, gaz şi energie regenerabilă”, a explicat atunci ministrul Energiei.

O posibilă soluţie este implementarea cu celeritate a Planului de decarbonare şi restructurarea a CEO, într-o formă care să asigure viabilitatea pe termen lung a producătorului de energie, reconversia profesională a celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare şi ale căror locuri de muncă vor trebui desfiinţate odată cu renunţarea treptată la lignit (cel târziu până în 2030, după cum a declarat public însuşi directorul general al Complexului, Daniel Burlan) şi reorientarea activităţii companiilor care depind direct şi indirect de contractele cu CEO, pentru a oferi acele servicii şi echipamente necesare în contextul deschiderii de noi capacităţi pe gaze sau regenerabile. Aplicarea unui plan de asemenea anvergură va reclama eforturi nu doar din partea Complexului, ci şi soluţii de sprijin din partea ministerelor responsabile de domeniul energetic, fonduri europene sau mediul de afaceri, cât şi din partea autorităţilor publice locale. Odată cu demararea Planului de restructurare trebuie puse în mişcare mecanisme de finanţare din fonduri naţionale şi europene care să permită atingerea mixului energetic vizat.

Ce riscă România dacă Planul de decarbonare şi restructurare nu va fi implementat şi, pe cale de consecinţă, Complexul va fi ameninţat cu insolvenţa?

Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Suntem în plină iarnă, e un ger de crapă pietrele şi totul a îngheţat. Energia hidro şi regenerabilele nu mai fac faţă, iar importurile de energie sunt limitate de infrastructura existentă. Într-o asemenea situaţie, grupurile energetice pe cărbune ale CEO lucrează la capacitate maximă şi s-a reuşit ca, de circa 45 de ani, România să nu mai treacă printr-o pană de curent generală, aşa cum a fost cea din mai 1977, care, potrivit specialiştilor, a produs daune mai mari decât cutremurul din acelaşi an, ce a devastat Capitala.  Însă, dacă CEO nu a reuşit să se restructureze şi şi-a închis facilităţile pe lignit fără a crea altele bazate pe resurse mai puţin poluante, ce soluţie alternativă există? În acest moment, NICIUNA. Iar în lipsa unor investiţii uriaşe, atât în infrastructura de distribuţie a energiei, cât şi în noi capacităţi energetice de anvergură, nu se întrevăd soluţii pe termen mediu sau lung.

Rezultatul: Un blackout de proporţii, cum a fost cel din Texas, din iarna lui 2020, care a curmat zeci de vieţi, pare tot mai plauzibil şi în cazul României.

Mai mult, dispariţia unei companii de anvergura Complexului Energetic Oltenia va avea un impact negativ însemnat asupra bugetului de stat şi al autorităţilor locale din perimetrul exploatărilor miniere şi cel al termocentralelor, CEO încetând să mai plătească taxele şi impozitele aferente activităţilor curente. Ajutoarele de şomaj ale miilor de angajaţi, ori, în cazurile fericite, asigurarea pensiilor celor care îndeplinesc condiţiile legale de ieşire din activitate, vor cădea tot în sarcina bugetului de stat. Eşecul restructurării CEO va echivala cu reiterarea situaţiei din Valea Jiului, unde, în urma destrămării Complexului Energetic Hunedoara şi a închiderii majorităţii minelor de huilă, localnicii au plecat în masă în afara hotarelor în căutarea unui trai mai bun, ori s-au reîntors în zonele de origine, în multe dintre localităţi rămânând o populaţie îmbătrânită sau aflată la limita de jos a sărăciei.

Într-o primă instanţă, 12.500 de salariaţi ai CEO şi familiile acestora vor fi afectate direct din punct de vedere financiar. Însă acesta este doar vârful aisbergului. Conform estimărilor realizate la nivelul Consiliului Judeţean Gorj, alte 122 de firme din judeţ depind parţial sau total de activitatea CEO, riscând să trimită acasă peste 7.000 de angajaţi. Amintim punctual: ARTEGO SA – producătorul local de benzi transportoare, care realizează cea mai mare parte din cifra de afaceri din contractele încheiate cu CEO, şi care numără circa 870 de salariaţi; GRIMEX  SA – producător de role şi subansambluri pentru transportul cărbunelui; TPSUT SA, TREFO SRL şi UZIMET INDUSTRY SRL – prestatoare de lucrări cu utilaje terasiere sau GENERAL TURBO SA – furnizor de echipamente termoenergetice. În cazul tuturor acestor operatori, dispariţia CEO, principalul lor client, va genera scăderi dramatice ale veniturilor, concedieri colective şi, implicit, reducerea taxelor şi impozitelor plătite bugetelor locale şi de stat.

Indirect, zeci de alte companii din zonă vor resimţi reculul, odată cu scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi migrarea în masă a persoanelor active către alte regiuni mai ofertante din punct de vedere al locurilor de muncă. Vom asista astfel la un sinistru joc de domino, în care piesele se prăbuşesc una câte una, angrenând colapsul total al unei întregi regiuni. Spunem regiune pentru că efectele nu se vor limita doar la judeţul Gorj. Să nu uităm că CEO deţine facilităţi şi în Dolj şi Mehedinţi. Spre exemplu, termocentrala SE Craiova II asigură agentul termic pentru mare parte din populaţia Craiovei, dar şi aburul tehnologic necesar uzinei de automobile FORD Craiova. Dacă însă restructurarea Complexului va fi realizată într-o manieră eficientă, conjugat cu adoptarea de către autorităţile publice a unor măsuri de reconversie a angajaţilor companiei şi de sprijinire a mediului antreprenorial din regiune pentru dezvoltarea de noi investiţii şi recalibrarea propriei activităţi în conformitate cu nevoile viitoare ale Complexului, tranziţia energetică s-ar putea dovedi un impuls pentru renaşterea economică a acestei zone.

La o analiză şi mai aprofundată, implicaţiile nerestructurării CEO pot fi cu mult mai numeroase decât cele enumerate anterior, însă şi doar acestea se constituie în argumente solide privind necesitatea aplicării responsabile a unei strategii complexe, care să asigure viabilitatea operatorului energetic pe termen lung şi evitarea efectelor sociale şi economice negative. De aceea, guvernanţii şi managerii CEO trebuie să conlucreze pentru aplicarea cu celeritate a Planului de restructurare şi decarbonare a Complexului, dar şi pentru asigurarea pe termen lung a unor alternative viabile.

Ministrul Energiei Virgil Popescu a avut, zilele trecute, o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor din cadrul Complexului Energetic Oltenia. La întâlnire au participat şi membrii conducerii executive a CEO, precum şi deputaţii de Gorj Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină. În cadrul întâlnirii au fost abordate probleme referitoare la activitate CEO, iar Ministrul Energiei a transmis un mesaj ferm către reprezentanţii sindicatelor din cadrul CEO, adresându-le rugămintea să-l transmită mai departe angajaţilor Complexului: “Eu, şi întreg Ministerul Energiei, susţinem şi vom continua să susţinem Complexul Energetic Oltenia în rezolvarea problemelor pe care le are acest Complex de rezolvat, precum şi în aprobarea programului de restructurare de către Comisia Europeană. CEO va deveni, dintr-un producător unic de energie electrică pe bază de cărbune, un producător de energie electrică pe bază de cărbune, gaz şi energie regenerabilă. Vreau să infirm clar toate manipulările potrivit cărora CEO se va închide: CEO nu se va închide şi noi, la Ministerul Energiei, nu lăsăm pe nimeni în urmă. Voi avea grijă de angajaţii CEO. Niciodată nu am pierdut din vedere latura socială când vine vorba de Complexul Energetic Oltenia.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *