Propunerile de modificare a Codului de procedură penală, aflate în dezbatere la Senat, ar putea afecta efecienţa investigaţiilor în dosarele de corupţie, introducerea unei măsuri preventive noi, respectiv arestul sever, nefiind justificată, arată DNA într-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, DNA consideră că nu se justifică introducerea “arestului sever” deoarece modificarea reprezintă doar “un pretext pentru a restrânge situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă”.
“Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reţinut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupţie în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârşite şi de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esenţială faţă de viziunea actuală a Codului de procedură penală”, conform comunicatului de presă.
Sursa citată arată că, în condiţiile în care realităţile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiţia juridică. “Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanţă cu standardele convenţiei în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare. În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor şi procurorilor şi nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabileşte exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare şi a prob a probelor administrate”, potrivit DNA.
DNA consideră că, prin aceste modificări, s-ar aduce o atingere semnificativă a capacităţii investigative a structurii din Ministerului Public. “Există situaţii în care, pentru aflarea adevărului, este esenţial ca audierea suspecţilor să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceştia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfăşurarea unor percheziţii ori a altor activităţi procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziţia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluţionarea cauzelor şi le-ar diminua eficienţa”, subliniază procurorii anticorupţie.
O altă propunere de modificare a CPP se referă la reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracţiunile grave, la 180 de zile. DNA consideră că această măsură nu se justifică. “Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea), situaţie în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situaţii când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească ţara după expirarea termenului de 180 de zile şi să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă”, conform sursei citate.
Iniţial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului, potrivit DNA.
