Conform Indexului European al Consumatorului de Sănătate, România s-a aflat şi în 2017, pentru al doilea an consecutiv, la coada clasamentului fiind depăşită chiar şi de ţări precum Bulgaria, Albania, Macedonia sau Muntenegru. România ocupă ultimul loc sau unul dintre ultimele locuri la majoritatea indicatorilor importanţi luaţi în calcul pentru realizarea clasamentului: drepturile şi informarea pacienţilor, accesibilitatea (timpii de aşteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite şi extinderea lor, prevenţia şi farmaceuticele.
România se află pe locul 34 din tot atâtea ţări europene al căror sistem medical a fost analizat pentru realizarea indexului pe anul 2017.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, ţara noastră se află tot la coada clasamentului, în urma sa aflându-se doar Letonia, Muntenegru, Macedonia şi Albania. România are probleme grave în gestionarea întregului sector public de sănătate, alături de Albania şi Bulgaria având o structură învechită a sistemului medical.
Primul loc la infecţii intraspitaliceşti şi mortalitate infantilă
Sistemul sanitar românesc se află pe primul loc în clasament la rata infecţiilor intraspitaliceşti rezistente la tratament, la mortalitatea infantilă şi pe primele locuri la mortalitatea din cauza cancerului şi a bolilor cardiovasculare.
În fiecare an, mii de pacienţi care se internează în spitalele româneşti pentru a fi trataţi de diverse afecţiuni află că s-au ales cu o altă boală chiar în unitatea sanitară. Infecţiile intraspitaliceşti au devenit în ultimii ani o adevărată problemă de sănătate publică în România, prin lipsa acută de personal medical şi reducerea bugetelor alocate prevenţiei şi controlului infecţiilor în mediul spitalicesc şi consumul exagerat şi eronat de antibiotice, cu generarea unui nivel extrem de ridicat al rezistenţei bacteriene.
Cele mai multe infecţii nosocomiale s-au înregistrat în secţiile de chirurgie, pediatrie, nou-născuţi, obstetrică şi Anestezie Terapie Intensivă. În privinţa tipurilor de infecţie depistate, mai des întâlnite au fost cele în plagă chirurgicală, infecţiile de tract digestiv, septicemie sau infecţiile respiratorii. Germenii întâlniţi au fost Stafilococ aureu, Klebsiella, bacili Gram negativ nefermentativi, Stafilococ aureu hemolitic, Pseudomonas aeruginosa, Proteus şi Clostridium difficile.
În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, România are cea mai mare rată, de 7,3 la 1000 de nou-născuţi vii în 2016, faţă de media Uniunii Europene care este de 3,7 la mie. La fiecare 5 ore, un copil mai mic de un an moare. O treime din aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii şi dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante.
„Pacienţii privesc spitalul ca pe un duşman şi viceversa”
Despre problemele sistemului sanitar românesc a vorbit şi noul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea. „Aş vrea să ajung în fiecare spital judeţean din ţara aceasta, pentru că oamenii se plâng de prea multe ori şi, din păcate, de cele mai multe ori au dreptate, dar sunt convinsă că doar văzând cu ochii mei voi putea, împreună cu cei de acolo, să găsim soluţii. Aş vrea să dăm o mai mare libertate autorităţilor locale pentru a avea în grijă aceste spitale, pentru că le au în grijă, dar de cele mai multe ori nu le îngrijesc aşa cum trebuie. Sunt foarte multe lucruri care se pot face fără bani, pentru că tot timpul ne plângem de lipsa banilor. Cred că uneori este nevoie de noi să facem mai mult“, a spus Sorina Pintea.
Ministrul Sănătăţii a mai susţinut că este necesară o schimbare a mentalităţilor în sistemul medical. „În general, pacienţii privesc spitalul ca pe un duşman şi viceversa. Pacientul trebuie să intre cu încredere în spital. Cei care lucrează în spital trebuie să fie conştienţi că sunt acolo să aibă grijă de pacienţi. Nu ştiu dacă o să pot, dar o să încerc. Cu toţii trebuie să dorim”, a mai declarat Sorina Pintea.
