Autorizarea intervenţiei datează din 12 octombrie 2012 şi aparţine ONU, care a adoptat o rezoluţie ce permitea desfăşurarea unei forţe militare internaţionale. La 11 noiembrie 2012, liderii Comunităţii Economice a Africii de Vest (ECOWAS) şi alte ţări africane au decis să trimită 3.300 de militari, pentru un an, în ajutorul armatei maliniene, care se confrunta cu grupurile islamice din nordul ţării, unde deţineau controlul regiunilor Kidal, Gao şi Timbuktu. La 11 decembrie, prim-ministrul Cheick Modibo Diarra a demisionat din post, sub presiunea autorilor loviturii de stat din luna martie, succesorul său, Diango Cissoko, fiind numit a doua zi. La 20 decembrie, Consiliul de Securitate al ONU a dat undă verde desfăşurării unei forţe internaţionale în Mali, fără a fixa un calendar precis. Rezoluţia sublinia, în paralel, dialogul cu grupurile armate din nord, care resping terorismul şi împărţirea ţării. La 10 ianuarie a.c., islamiştii s-au apropiat de localitatea Konna, la 70 de km, continuând ofensiva lor spre sud, după câteva confruntări cu armata. Preşedintele Dioncounda Traore, învestit în temeiul unui acord cu junta, după răsturnarea, prin lovitură de stat militară, a lui Amadou Toumani Toure, a cerut ajutor militar Franţei, iar Consiliul de Securitate a cerut o desfăşurare rapidă a forţei internaţionale. În după-amiaza zilei de 11 ianuarie, Francois Hollande a confirmat angajamentul forţelor franceze armate în Mali, afirmând că această operaţiune, denumită „Serval”, este una de luptă contra teroriştilor. Fără intervenţia externă, rebelii islamişti ar fi pus stăpânire pe capitala Bamako, a estimat ieri Jean Yves Le Drian, ministrul francez al Apărării.
Operaţiunea militară se anunţă complicată
Primele confruntări, desfăşurate la Konna, între forţele guvernamentale maliniene şi cele jihadiste, aliate Al-Qaeda, în dorinţa acestora de a ocupa sudul ţării, inclusiv capitala Bamako, au fost extrem de grele. Armata maliniană a înregistrat 11 morţi şi 60 de răniţi, pierzându-şi viaţa inclusiv un ofiţer francez, potrivit declaraţiei preşedintelui din Mali, Dioncounda Traore. Nici un bilanţ n-a fost comunicat din partea forţelor jihadiste, deşi s-a vorbit de 100 de islamişti împuşcaţi. Ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, a confirmat sâmbătă că un ofiţer francez a fost rănit mortal, în cadrul unui raid cu elicoptere „împotriva unei coloane teroriste” ce se îndrepta spre două oraşe din partea de sud a Mali. Acest raid, desfăşurat „în jurul orei 16.00” (17.00 ora României) şi „ca sprijin pentru armata din Mali, a permis distrugerea mai multor unităţi teroriste” şi „oprirea avansării lor”, a afirmat Le Drian. Ofiţerul mort, care era pilot, „a fost rănit cu o armă uşoară de infanterie şi nu cu un tun. El a ajuns rănit şi a fost evacuat la spitalul din Mopti”, a adăugat ministrul. Operaţiunea franceză a fost denumită „Serval”, de la numele unei mici feline din deşert, a declarat amiralul Edouard Guillaud, şeful Statului Major al armatei. El a precizat că există un comandament la „nivel tactic”, cu sediul în Mali, şi un comandament „strategic”, la Paris, „alături de ministrul Apărării şi preşedintele Republicii”. „Este o operaţiune franceză”, a precizat amiralul, întrebat despre prezenţa militarilor germani.
Harta combatanţilor
Un înalt responsabil al grupării islamiste înarmate Ansar Dine (Apărătorii Islamului) a fost ucis în luptele angajate cu armata, ajutată de trupele franceze. „Luptătorii islamişti au pierdut unul dintre şefii lor, Abdel Krim, zis «Kojak»”, a afirmat o sursă de securitate. Potrivit acestuia, locotenentul şefului Ansar Dine, Iyad Ghaly, a fost ucis în luptele de vineri şi sâmbătă ale armatei maliniene şi cele aliate jihadiştilor, la Konna, în centrul statului Mali.
Fostul premier francez Dominique de Villepine estimează în ziarul „Journal de dimanche” că „nici o condiţie a reuşitei nu este reunită” în Mali, unde Franţa a intervenit militar. Cu toate acestea, reacţia clasei politice a fost una de consens, puţine voci critice răzbătând în spaţiul public.
Summit CEDEAO
Un summit extraordinar al Comunităţii economice a statelor africane din vest (CEDEAO), care trebuie să formeze o forţă de intervenţie contra islamiştilor ce ocupă nordul statului Mali, va avea loc miercuri la Abidjan, a indicat Sunny Ugoh, purtătorul de cuvânt al CEDEAO, o organizaţie a 15 state. Şefii de Stat Major din regiune urmează să se întâlnească zilele următoare. Până atunci, preşedintele francez, Francois Hollande, a anunţat, sâmbătă, că a ordonat sporirea „cât mai curând posibil” a măsurilor antiteroriste în Franţa. Trebuie „să ne luăm toate precauţiile necesare aici” în faţa ameninţării teroriste şi să „supraveghem clădirile instituţiilor publice şi infrastructura de transport”, a declarat preşedintele francez în cadrul unui discurs la Palatul Elysee, în urma unei întâlniri a Consiliului de apărare. Imediat după, premierul Jean-Marc Ayrault a anunţat că planul de apărare antiteroristă, numit de Franţa „Vigipirate”, va fi suplimentat „imediat” pentru transporturile publice, adunările de persoane şi clădirile ce primesc publicul larg. Dispozitivul Vigipirate este în alertă „roşie” după atentatele din Londra, din 2005. La acest nivel, Vigipirate prevede mai ales controale aleatorii la accesul în trenuri, patrule în trenurile de mare viteză, restricţii sau interdicţii pentru vaste porţiuni ale spaţiului aerian şi constituirea stocurilor de apă potabilă. Pe lângă militari, dispozitivul mobilizează poliţia şi serviciile de securitate ale Căilor Ferate. Creat în urmă cu 35 de ani, acest plan de apărare are patru niveluri de alertă, denumite prin culori: galben, portocaliu, roşu şi stacojiu (roşu închis). Cu cât culoarea este mai închisă, cu atât nivelul de alertă este mai ridicat.
Marea Britanie sare în ajutorul Franţei
Premierul britanic, David Cameron, l-a contactat sâmbăta seară pe preşedintele Francois Hollande, pentru a-şi exprima susţinerea faţă de intervenţia militară a Franţei în Mali, a declarat preşedinţia franceză, citată de AFP. În cadrul acestei convorbiri telefonice, Cameron s-a declarat pregătit să pună mijloace de transport la dispoziţia forţelor militare care luptă împotriva grupărilor islamiste armate din Mali, a precizat preşedinţia. În cursul zilei de sâmbătă, premierul britanic a „salutat”, într-un comunicat, intervenţia armatei franceze, care a început vineri, declarându-se „profund îngrijorat de avansul recent al rebelilor, ce a sporit câmpul de acţiune al grupărilor teroriste”. Hollande a mulţumit premierului britanic pentru declaraţiile sale, a indicat Elysee.
