Un manifest către români al academicianului Dinu C. Giurescu

La o vârstă venerabilă, academicianul Dinu C. Giurescu a acceptat să candideze pentru un loc în Camera Deputaţilor, într-un colegiu din Capitală, din partea USL, mai exact a conservatorilor. Într-un „Manifest către români”, postat pe un site, academicianul Dinu C. Giurescu îndeamnă pe cei cărora li se adresează să „meargă la vot în număr mare”, la 9 decembrie a.c., argumentându-şi demersul. Dinu C. Giurescu este un istoric de anvergură al ţării, dintr-o familie de intelectuali, cu operă consistentă şi neîndoielnic robustă conştiinţă civică. Ca o paranteză, după un manual de istorie a ţării, scris de tatăl său, Constantin C. Giurescu, târât prin închisorile comuniste şi apoi reabilitat şi adus în Academia Română, s-a învăţat ani în şir în şcoala românească din perioada interbelică. În ultimul an cu precădere, academicianul Dinu C. Giurescu a avut frecvente apariţii publice, îndeosebi ca invitat al jurnalistului Radu Tudor, la emisiunea acestuia de la Antena 3, „Punctul de întâlnire”. Şi una dintre teze sale infailibile – reluată şi dezvoltată şi în „Manisfestul către români” – a fost păstrarea actualei împărţiri administrativ-teritoriale a ţării, opinând că destrămarea judeţelor ar conduce către o singură ţintă: suprimarea art.1 din Constituţie –  „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. – Demonstraţia peremptorie a venerabilului academician este greu, dacă nu imposibil de demontat. Reamintind Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935/31 august 1950, de sorginte sovietică, prin care teritoriul României se împărţea în regiuni, oraşe, raioane, academicianul Dinu C. Giurescu consideră că păstrarea judeţelor actuale, cu simbolistica lor, ca unitate administrativ-teritorială, este vitală pentru români. „Se joacă integritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea sentimentului că eşti român, se joacă apărarea ţării. Statul de astăzi nu mai apără România. Statul de astăzi apără pe altcineva, dar nu obştea românească. De aceea, fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU”. Strigătul academicianului Dinu C. Giurescu nu este unul strict electoral. Mai degrabă este unul de înaltă conştiinţă. El ştie bine că fosta Regiune Autonomă Maghiară a reprezentat o carte de şantaj a „marelui frate” la adresa Bucureştiului. Tema este bine dezvoltată şi de istoriul american Larry Watts în cartea sa „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni”. Chemarea la vot a românilor, şi din perspectiva unei victorii detaşate a USL, înseamnă o garanţie a păstrării unităţii teritoriale a ţării şi merită luată în seamă. Bineînţeles, academicianul Dinu C. Giurescu enumeră nu mai puţin de zece argumente, fiecare cu substanţa sa naţională. Şi iată unul dintre ele: „Nu mai avem manual de istoria românilor. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar înăuntru e tranşată, ca la abator, istoria românilor pe teme mari, pe care le înţelege un om care cunoaşte istoria românilor, dar nu unul care trebuie s-o înveţe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinţat”.