Posturile din sistemul sanitar vor fi deblocate

0
306

Veste bună pentru salariaţii din unităţile medicale, dar şi pentru cei care aspiră să obţină un loc de muncă în sistemul sanitar. După ce, în ultimii ani, angajările din Sănătate au fost blocate, iar spitalele au suferit din plin din cauza deficitului de personal, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au hotărât să scoată la concurs, luna viitoare, nu mai puţin de 2.766  de posturi. 

Din cele 2.766 de posturi care  ar urma să fie deblocate în spitalele din toată ţara, 507 sunt rezervate medicilor. Cele mai multe le revin asistenţilor medicali, nu mai puţin de 1.218, în timp ce pentru personalul auxiliar, categorie în care intră infirmieri, ambulanţieri sau brancardieri, vor fi deblocate 928 de locuri. Autorităţile par să-şi fi făcut şi socotelile din punct de vedere financiar. Fiind vorba de posturile care s-au vacantat după data de 1 ianuarie a.c., ocuparea acestora nu determină un impact financiar suplimentar deoarece sunt bugetate şi cheltuielile de personal aferente sunt prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate. Trebuie spus însă că, deocamdată, proiectul de act normativ se află încă în dezbatere publică.

Prin această măsură se doreşte reducerea deficitului important de salariaţi cu care sistemul saniar se confruntă deja de câţiva ani. De altfel, necesitatea deblocării posturilor reiese chiar din statisticile Ministerului Sănătăţii. Pe parcursul a trei ani, un număr de 21.216 posturi au fost vacantate, iar în prima jumătate a anului 2012 s-au vacantat un număr de 2.766 posturi.

În primăvara acestui an, Ministerul Sănătăţii a mai deblocat 500 de posturi în sistemul sanitar atât în unităţile din reţeaua proprie, cât şi în cele care sunt administrate de autorităţile locale. Pentru aceste posturi, concursurile de angajare sunt în curs de desfăşurare.

Exodul cadrelor medicale, parte a dezastrului

Pe lângă blocarea angajărilor, lipsa cadrelor medicale este cauzată în parte şi de exodul medicilor români către spitalele din străinătate. Conform datelor statistice publicate de Colegiul Medicilor din România, în ultimii cinci ani, 11.200 de medici au ales să părăsească ţara. Asta în condiţiile în care în perioada 2007-2012 au fost formaţi 8.600 de medici specialişti, România cheltuind pentru educaţia acestora aproximativ 3 miliarde de lei. Despre migraţia halatelor albe peste hotare se vorbeşte de mai mult timp. Astfel, numărul medicilor interesaţi să-şi găsească un loc de muncă în unităţile sanitare din străinătate a crescut de la an la an, iar odată cu această tendinţă şi deficitul de personal s-a resimţit din plin.

Dacă în 2009 plecau peste hotare 60 de doctori din Dolj, în 2010 numărul acestora ajungea la 70, iar anul trecut alte 85 de cadre medicale şi-au căutat de lucru în diferite colţuri ale Europei. Printre statele preferate de doctorii doljeni se numără Anglia, Germania, Franţa, Italia, Belgia şi, într-un procent mai mic, ţările nordice. Aşa s-a ajuns în situaţia ca în unele spitale să nu existe măcar un singur medic specialist într-un anumit domeniu. Cei mai căutaţi sunt medicii de familie, urmaţi îndeaproape de chirurgi, specialişti în boli interne şi anestezie terapie intensivă.

Se deschid porţile şi pentru medicii din afara Uniunii Europene

Tocmai din acest motiv autorităţile au decis să deschidă graniţele şi medicilor din alte ţări decât cele din Uniunea Europeană pentru a profesa în sistemul sanitar românesc. Astfel, doctorii din ţări terţe UE, beneficiari ai statutului de rezident permanent în România sau medici  beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele UE vor avea dreptul de a profesa în România. Din câte se pare, spitalele din România au avut solicitări din partea unor medici americani, canadieni sau israelieni de a lucra în sistemul sanitar românesc, dar legislaţia actuală nu a permis angajarea lor. Desigur, oficialii din Ministerul Sănătăţii intenţionează să impună o serie de condiţii, astfel încât nu oricine să poată ocupa un post într-o unitate sanitară românească. Proiectul de lege, aflat în dezbatere publică, prevede faptul că se vor stabili criterii clare de acceptare a profesioniştilor. Acestea vor fi elaborate în colaborare cu reprezentanţii Colegiului Medicilor din România, prin legislaţie secundară.