Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Este o reţea de zone naturale sau semi-naturale, unde atât specii de plante şi animale vulnerabile dar şi habitate naturale trebuie protejate. Scopul reţelei Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea continentului european, şi implicit a României, precum şi de a promova activităţi economice benefice pentru conservarea biodiversitatii. În final, reţeaua Natura 2000 va avea rolul de a stopa declinul biodiversităţii, prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii (de plante şi animale) şi habitate de interes european, având ca principal obiectiv identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor pentru protejarea speciilor de floră şi faună sălbatică, precum şi a coridoarelor de legătură dintre acestea. Reţeaua Natura 2000 va acoperi aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene.
17% din suprafaţa ţării, cuprinsă în situri Natura 2000
În România, aceasta va fi parte integrantă din peisajul rural, în prezent cca. 17% din suprafaţa ţării fiind cuprinsă în situri Natura 2000. Selecţia unei zone incluse în reţeaua Natura 2000 înseamnă recunoaşterea importanţei ei la nivel european şi ar trebui să constituie o sursă de mândrie pentru localnici, putând oferi în acelaşi timp oportunităţi economice semnificative. La începutul acestei luni, Consiliul Judeţean Dolj a preluat în administrare siturile Natura 2000 din bazinul Jiului, cu o suprafaţă de o sută de mii de hectare. Ministerul Mediului a lansat un proiect de administrare a Bazinului şi a Coridorului Jiului, la licitaţie participând mai multe instituţii, printre care şi Camera de Comerţ româno-japoneză.
Muzeul Olteniei şi Facultatea de Agricultură, parteneri în proiect
Contractul pentru proiectul Natura 2000 a fost în cele din urmă atribuit Consiliului Judeţean Dolj. „Cei care au fost interesaţi au depus proiecte pentru bazinul Jiului şi al altor ape importante din România. Consiliul Judeţean Dolj pentru prima dată, văzând acest lucru pe site-ul Ministerului Mediului, a depus un proiect, pentru a prelua în administraţie întreg bazinul Jiului, care înseamnă mai mult de 100 de hectare de teren, întrucât în afară de porţiunea de la intrarea în judeţul Dolj, până la vărsarea în Dunăre, administrarea înseamnă o arie protejată care se numeşte Natura 2000 şi care merge până la Bistreţ şi chiar până în apropiere de Ciupercenii Noi. În aceste condiţii am fost anuntaţi că într-o competiţie cu mai multe instituţii, printre care şi Camera de Comerţ româno-japoneză, noi am fost declaraţi câştigători. Alături de noi au venit ca parteneri Muzeul Olteniei şi Facultatea de Agricultură. Noi ne vom ocupa pe de o parte de flora şi fauna judeţului, şi pe de altă parte, de exploataţiile din această zonă. CJ Dolj câştigând acest proiect a devenit administratorul întregului Coridor al Jiului de la intrarea în judeţul Dolj până la vărsarea în Dunăre. Natura 2000 va avea aşadar rolul de a stopa declinul biodiversităţii.”, a precizat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
Pădurea Zăval şi ariile de protecţie specială
Zona preluată de CJ Dolj cuprinde Coridorul Jiului, care include locul fosilifer Drănic şi Pădurea Zăval, şi arii de protecţie specială. Conducerea CJ Dolj se gândeşte şi la o secţie de supraveghere a zonei, cu aşa numiţii rangeri, dotaţi cu uniforme şi echipament. În plus, zona va fi supravegheată în scopul dezvoltării şi exploatării regiunii, iar în viitor terenurile vor fi concesionate. „În aceste condiţii sunt lucruri bune, dar şi obligaţii foarte multe. Se va realiza chiar o structură în cadrul CJ Dolj, iar atunci când vor veni vremuri mai bune, dar şi când legea ne va permite, vom angaja inclusiv rangeri care să aibă grijă de această zonă cu dotările necesare. Iar la un moment dat chiar vom şi concesiona anumite porţiuni din această zonă unor ONG-uri sau unor firme care vor dori să deruleze o activitate pe acest culoar… “, a mai spus preşedintele CJ Dolj.
Oportunităţi pentru dezvoltarea turismului ecologic
Desemnarea siturilor Natura 2000 oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a regiunilor a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest, poate asigura creşterea vânzărilor produselor naturale tradiţionale dintr-un sit Natura 2000 pe piaţa internă şi externă, poate deschide oportunităţi pentru dezvoltarea turismului ecologic, poate asigura atragerea finanţărilor speciale ale UE prin diferite fonduri comunitare (ex. fondurile POS) pentru o agricultură şi silvicultură în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului respectiv. Ion Prioteasa a mai spus că proiectele de promovare a activităţilor tradiţionale favorabile unei dezvoltări durabile într-un sit Natura 2000 sau în vecinătatea acestuia vor avea un avantaj în faţa altor proiecte. „Efectele creării acestei reţele sunt de menţinere şi conservare a anumitor tipuri de habitate naturale şi specii prioritare şi legat de aceste activităţi de conservare, un potenţial mai ridicat pentru o dezvoltare durabilă a zonei” a mai spus preşedintele CJ Dolj. Într-un sit Natura 2000 toate activităţile pot continua dacă acestea sunt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile şi habitatele de interes comunitar. Conservarea acelor specii şi a habitatelor prioritare poate fi compatibilă cu activităţile umane armonios administrate, cum ar fi: turismul, vânătoarea, exploatarea pădurilor etc., oferind totodată posibilităţi suplimentare.
Plan de management
Consiliul Judeţean Dolj va avea şi o serie de obligaţii ca urmare a semnării acestui contract. Trebuie să asigure un buget care să permită buna administrare a ariei naturale protejate, inclusiv a funcţionării consiliului ştiinţific şi a consiliului consultativ de administrare, conform bugetului asumat. „În termen de maxim 9 luni de la încheierea contractului de administrare, CJ Dolj trebuie să elaboreze şi să transmită spre aprobare autorităţi responsabile, setul de măsuri minime de conservare pentru siturile „Natura 2000”. Trebuie să elaborăm totodată şi un plan de management al ariei naturale protejate, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, în termen de 2 ani de la încheierea contractului de administrare… ” a mai subliniat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj. În plus, mai trebuie precizat şi faptul că în cazul în care elaborarea planului de management este prevăzută în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană în curs de derulare, termenul-limită de finalizare a planului de management va fi cel prevăzut în proiectul respectiv.
Coridorul Jiului – 71.394 ha :
Almăj (4%), Bechet (27%), Bistreţ(27%), Brădeşti (6%), Braloştiţa(14%), Bratovoieşti (23%), Breasta(5%), Bucovăţ (41%), Calopăr(21%), Călăraşi(10%), Cârna(79%), Coţofenii din Dos (10%), Coţofenii din Faţă(13%), Craiova (3%), Dăbuleni (7%), Dobreşti (47%), Drănic (17%), Gângiova (28%), Filiaşi (7%), Ghindeni (4%), Malu Mare (5%), Gighera (39%), Goicea (1 %), Işalniţa (1%), Măceşu de Jos (41%), Mârşani (2%), Ostriveni ( 63%), Podari (10%), Rojişte (4%), Sadova (29%), Scăeşti (4%), Segarcea (1%), Teasc (18%), Ţuglui (14%), Valea Stanciului (19%), Vârvoru de Jos(14%).
