Escaladarea nervozităţilor, între Moscova şi Erevan (Armenia rămânând sedusă de integrarea mai strânsă cu UE) a dus la un nou război comercial. De câteva zile Moscova a interzis importul de flori, apă minerală Jermuk şi cognac, de la mai multe firme armene, pe motivul nerespectării unor cerinţe. Recenta vizită a liderilor UE la Erevan, care a prilejuit interpretarea de preşedintele francez Macron a unei melodii din repertoriul lui Charles Aznavour (La Boheme) a provocat iritare la Moscova. Autorităţile ruse au precizat că nu se poate ca o republică din Caucazul de Sud să se bucure de avantajele comerţului din cadrul Uniunii economice eurasiatice la care a aderat în 2016 şi să desfăşoare afaceri cu ţări ostile Rusiei. Armenia contează pe exportul către Rusia, după Emiratele Arabe Unite. Posibila retragere a Erevenului din Uniunea economică eurasiatică va diminua veniturile din export cu 3,2 miliarde dolari (2,2 miliarde – piaţa rusă). Din 300 de milioane de lalele vândute anual în Rusia, 10 milioane sunt importate din Armenia, care la rândul ei aduce bulbi din Olanda. Aceeaşi situaţie cu fructele şi legumele. Un contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze către Gazprom Armenia (o companie locală de distribuire a gazelor deţinută în totalitate de Gazprom) a fost semnat în 2013, cu un volum de 2,5 miliarde metri cubi pe an. La sfârşitul anului 2019 preţul gazelor ruseşti pentru Armenia a fost majorat cu 10%, la 156 dolari pe mia de metri cubi. Armenia îşi acoperă nevoile de gaze prin ceea ce oferă Gazprom şi Iranul (476 milioane metri cubi în cadrul programului gaz pentru electricitate). Armenia furnizează curent electric Iranului, de la centrala termoelectrică Hrasdan, iar Iranul furnizează gaze, la un schimb de 3 KW oră la un metru cub gaze. Prim-ministrul armean Nikol Pasinian îl asigurase pe Vladimir Putin că Armenia va păstra statutul de membru UEEA. I s-a spus la 1 aprilie a.c. în cadrul unei întâlniri că Erevanul nu poate fi simultan şi în UE şi în UEEA.
