Zelenski priveşte neliniştit la graniţa cu Belarusul!

Publicaţia ucrainiană Strana.ua scrie că Volodimir Zelenski a reiterat ameninţarea unui atac asupra Ucrainei, din partea Belarusului. Chiar astăzi, SBU a anunţat măsuri sporite de securitate şi controale la graniţa cu ţara vecină. Cu toate acestea, menţionează aceeaşi publicaţie, nu există nici o confirmare a pregătirilor pentru un atac din partea Belarusului, sub forma mişcărilor de trupe, la frontieră, sau a redistribuirii unităţilor ruseşti. Chiar şi forţele armate ucrainiene şi serviciul de frontieră de stat ar fi declarat acelaşi lucru. Cu toate acestea, Zelenski a reiterat, repetat, iminenţa unui atac în zona Cernihiv-Kiev. Minskul a respins, cu fermitate, acuzaţiile privind o operaţiune planificată de pe teritoriul Belarus. Iar declaraţiile lui Zelenski au fost numite de secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peşkov… „tentative de incitare”. Kievul a acuzat, în repetate rânduri, Minskul că ar pregăti „un al doilea front”. Astfel de declaraţii au devenit din ce în ce mai frecvente în ultima vreme, în special în contextul în care unităţi militare, din cele două ţări, s-au antrenat în comun (19-21 mai), vehiculându-se folosirea armelor nucleare. Până acolo încât secretarul general NATO, Mark Rutte, îmbrăţişând alerta lui Zelenski, să declare că Rusia s-ar putea confrunta cu consecinţe dure, dacă va folosi armele nucleare împotriva Ucrainei în timpul exerciţiului comun. A venit imediat replica şefului diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, şi mare lucru nu s-a mai înţeles. În perioada 16-22 mai a.c. atacurile masive, dar reciproce, au vizat complexe militaro-industriale ucrainiene, respectiv rafinăriile de petrol ruseşti. Ca răspuns, la recentele îngrijorări legate de Belarus, pe baza informaţiilor de care nu duce lipsă, Kievul poate anticipa intenţiile conducerii politice de la Minsk. Kiyv Independent cere chiar NATO desfăşurarea unui exerciţiu militar „instantaneu” în Polonia, Lituania şi Letonia, ţări care se învecinează cu Belarus, cu scopul de a reaminti Minskului că… evenimentele geo-politice pot scăpa rapid de sub control. Tot în presa ucrainiană se poate citi că planurile pentru un atac din partea Belarusului nu pot fi excluse. Ba chiar ar fi avantajos pentru Rusia să deschidă un alt front, în special unul direct, în apropierea Kievului. Dar nu există în prezent semne de desfăşurare a trupelor ruseşti, şi nici de extindere a liniei de front existente. Nu este exclus însă ca toate declaraţiile lui Zelenski să facă parte dintr-o campanie generală a Kievului, împotriva Minskului, pe motivul mai nou al ridicării sancţiunilor de către Donald Trump. De asemenea, deplângând faptul că Lukaşenko acţionează, mai nou, şi ca mediator între Washington şi Moscova, în negocierile privind Ucraina. În acest timp politicienii europeni cer Kievului să finalizeze ancheta corupţiei la nivel înalt argumentând că de rezultatele anchetelor în curs privind Energoatom, depind multe în perspectiva imediată. Nu ştim dacă se încearcă o revenire la „doctrina Harmel” cunoscută şi sub denumirea „raportul Harmel”, după numele ministrului belgian de Externe, Pierre Harmel adoptată în decembrie 1967, o abordare duală a Alianţei Nord-Atlantice în timpul războiului rece: apărare militară (descurajare) combinată cu dialog diplomatic (detensionare).