Kievul se arată „nemulţumit” de… Bruxelles!

Preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski şi-a schimbat vizibil tonul, în comunicarea cu aliaţii săi europeni. Şi este doar… începutul. „Politico” semnalează încrederea reînnoită în rezistenţa Ucrainei a preşedintelui Zelenski, de unde şi adoptarea unui ton vizibil mai dur şi mai autoritar în relaţiile cu aliaţii săi. Care au făcut eforturi mai mult decât notabile, şi acestea continuă. Luna trecută, cancelarul german Friedrich Merz făcând referiri la aderarea Ucrainei, la Uniunea Europeană, a spus, între altele, că data avansată de Kiev, 1 ianuarie 2028, este nerealistă. Cancelarul german a mai spus, tot atunci, că Ucraina poate adera la UE, după încheierea războiului, sugerând că drumul către aderare ar implica, în opinia sa, cedarea de teritării către Rusia, contrazicând consensul general european, conform căruia aliaţii nu ar trebui să dicteze condiţiile de pace Ucrainei. La summit-ul informal UE din Cipru, de dată recentă, Zelenski s-ar fi confruntat cu critici din partea altor lideri europeni, în privinţa aşteptărilor sale prea optimiste, privind aderarea la blocul comunitar. Potrivit Kievului, apartenenţa simbolică nu este suficientă. Interesant este însă următorul lucru: Zelenski clamează că luptă nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă. Şi, în consecinţă, Europa are o datorie faţă de Ucraina. Aceste detalii influenţează şi solicitările pe care –repetat- le avansează. Zilele trecute, Zelenski a declarat că „i-a permis” lui Putin să organizeze parada de Ziua Victoriei. Imediat consilierul prezidenţial Uşakov a numit declaraţia respectivă „un spectacol de clovn”, el fiind completat de Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, care l-a comparat pe Zelenski cu Ela Pugaceva, care ar fi permis „primăvara”. A făcut trimiteri la declaraţia lui Zelenski şi Vladimir Putin, care a evocat faptul că a trimis o notă, prin intermediul ministerului afacerilor externe, în care se spunea că răspunsul la provocările eventuale ale Kievului, de Ziua Victoriei, ar putea duce la înrăutăţirea situaţiei. În afara avertismentului menţionat şi a notei ministerului rus de externe, Moscova a colaborat cu partenerii săi importanţi, China, India şi SUA. Kievul insistă însă asupra unui armistiţiu pe termen lung şi intenţionează să contacteze Casa Albă, pentru a clarifica enunţul propunerilor Rusiei. Cu toate acestea, Donald Trump este mai preocupat de Iran şi tot ce îl înconjoară. Un acord de pace nu se prefigurează în viitorul apropiat. Asta e o certitudine. Mai ales că principalii săi negociatori americani, Steve Witkoff şi Jared Kushner se concentrează pe problema iraniană. Şi negocierile decurg neconvenabil pentru partea americană. Putin a spus însă că o soluţie paşnică, la conflictul în derulare, este o problemă între Ucraina şi Rusia. Până acum, SUA au încercat să joace un rol de mediere, dar şi Europa ar putea începe să joace un rol activ. Şi l-a propus drept mediator pe fostul cancelar german Gerhard Schroder. „Dintre toţi politicienii europeni cu Schroder aş prefera să vorbesc”, a declarat el. Numai că fostul cancelar este criticat în Germania, pentru fostele sale relaţii apropiate cu Moscova. A mai spus ceva Putin, şi anume că decizia de a retrage trupele ruseşti, de lângă Kiev, în primăvara anului 2022, a fost luată în urma unei discuţii purtate cu preşedintele francez Emmanuel Macron, care i-a semnalat că Ucraina nu poate semna documentele de la Istanbul… cu arma la tâmplă. Să menţionăm şi declaraţia fostului consilier prezidenţial Oleksei Arestovici, care opinează că armistiţiul din 9-11 mai dovedeşte că războiul actual, după 1536 de zile, are limite, ceea ce înseamnă că poate fi oprit.