Prima particularitate a summiturilor G8 şi NATO din aceste zile este prezenţa noului preşedinte al Franţei, Francois Hollande (foto), şi, în cazul G8, absenţa lui Vladimir Putin, substituit de Dmitri Medvedev, fostul preşedinte, până recent, al Rusiei, şi actualmente prim-ministru. Pentru americani, Francois Hollande este o pagină albă. Un necunoscut despre care se ştie că l-a bătut în alegerile prezidenţiale pe Nicolas Sarkozy, „cel mai american” dintre toţi preşedinţii francezi. Ieri, la ora locală a Parisului 15,00, Francois Hollande l-a întâlnit pe Barack Obama în Biroul Oval al Casei Albe şi, apoi, pe secretarul de stat Hillary Clinton, cu care a dejunat la Blair House, reşedinţa invitaţilor de marcă ai SUA. Aseară, la G8, Barack Obama s-a întâlnit cu şefii de stat şi de guvern britanic, francez, german, italian, rus, japonez şi canadian în reşedinţa din parcul Catoctin Mountain, la 100 km nord de Washington, pentru un summit de mai puţin de 24 de ore, care se derulează în spatele uşilor închise. Printre dosarele fierbinţi din „meniul” summitului G8 de la Camp David figurează Siria. Programul nuclear al Iranului, rezervele strategice de petrol, Afganistanul şi economia europeană. După o reuniune în videoconferinţa care s-a ţinut joi, cu principalii lideri europeni, aceştia din urmă au constatat o largă convergenţă de opinii asupra punctelor ordinii de zi a summitului, a indicat Palatul Elysee într-un comunicat. La Berlin, purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel a indicat că în cadrul videoconferinţei menţionate s-a convenit asupra „unui acord puternic” cu privire la consolidarea bugetară şi creşterea economică, care nu sunt contradictorii, cât necesare şi una şi alta. Joi, Casa Albă a anunţat că preşedintele Obama s-a întreţinut, la Casa Albă, cu italianul Mario Monti şi împreună au estimat „necesitatea stimulării creşterii economice şi ocupării forţei de muncă în Europa”. Duminică şi luni, este prevăzut summitul NATO la Chicago, consacrat Afganistanului. În cursul campaniei electorale, Francois Hollande a promis retragerea trupelor combatante din această ţară înainte de sfârşitul lui 2012, spre disperarea ţărilor Atlanticului de Nord angajate în Afganistan. În legătură cu această chestiune, consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american, Tom Donilon, a remarcat că Francois Hollande „trebuie să ia o decizie (privind retragerea) luând în considerare promisiunile din campanie. (…) Am dori ca aliaţii să ia decizii în contextul unei alianţe generale, care prevede că ISAF (rămâne în Afganistan) până la sfârşitul lui 2014”. În actualul cadru, ISAF „permite contribuţii diferite ale ţărilor” care sunt membre, a spus consilierul lui Obama. „Aceste contribuţii pot include trupe de luptă şi subliniez că provincia în care francezii sunt cei mai numeroşi este, în prezent, o provincie, Kapisa, unde urmează să se realizeze până la sfârşitul anului tranziţia”. Alte contribuţii pot fi, de asemenea, „antrenamentul şi asistenţa, sau alt gen de contribuţii. Vom avea numeroase discuţii cu francezii privind direcţia pe care vor să o ia”, a adăugat consilierul. Americanii nu exclud, chiar dacă privesc cu nostalgie pe Nicolas Sarkozy, construirea unei relaţii trainice cu preşedintele Francois Hollande. „Pentru a fi pe aceeaşi linie şi în privinţa redresării economice”, Tom Donilon opinează că este prematur de dat un răspuns, deşi salută discuţiile pe seama creşterii economice şi al ocupării locurilor de muncă. În teorie, Hollande şi Obama, se apreciază, ar pleda pentru o relansare keynesiană. Secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, a afirmat, marţi, că apariţia unei asemenea teme în Europa este „un bun început”. La rândul său, economistul american Paul Krugman este de aceeaşi părere.