Zece persoane, două femei şi opt bărbaţi, au fost judecate luni şi marţi, la Tribunalul Penal din Paris, pentru „comentarii rău voitoare, hărţuire cybernetică”, care o vizează pe soţia preşedintelui francez, Brigitte Macron, printr-un amestec de teorii ale conspiraţiei, zvonuri transfobice şi speculaţii despre identitatea sa de gen. Procesul cyberstalkerilor lui Brigitte Macron a avut loc, cum spuneam, la Tribunalul Penal din Paris, în prezenţa multor ziarişti şi spectatori veniţi special pentru a-i susţine pe inculpaţi. Dintre cei zece, cu vârste între 41 şi 60 de ani, doar şapte au fost prezenţi (profesori, brokeri, bloggeri), toţi pentru aceeaşi infracţiune: comentarii rău voitoare despre gen, sexualitatea lui Brigitte Macron, precum şi diferenţa de vârstă, răspândite pe reţelele de socializare. O paranteză: în 1971, publicul urmărea filmul franco-italian „Mourir d’aimer”, pe care nu-l mai povestim. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, inculpaţii riscă până la doi ani de închisoare. În SUA, cuplul prezidenţial francez a intentat un proces de defăimare împotriva influencerului Candace Owens, pentru răspândirea de ştiri false. În cadrul procesului vor fi prezentate dovezi că Brigitte Macron este într-adevăr femeie. Cyberbullying-ul la care a fost supusă prima doamnă, potrivit Le Point, este mai mult decât o ştire, este o lovitură adusă „valorilor noastre comune”. În principal, prin intermediul reţelelor de socializare, se susţine anacronic că Brigitte s-a născut bărbat, sub identitatea de Jean Michel Trogneaux, fratele său. Prima doamnă n-a fost prezentă în instanţă, dar avocatul ei, Jean Ennochi, a reprezentat-o. Ancheta privind hărţuirea cybernetică a fost încredinţată Brigăzii pentru reprimarea infracţiunilor împotriva persoanei, în urma unei plângeri depuse de Brigitte Macron pe 27 august 2024, care a dus la mai multe arestări, în special în decembrie 2024 şi februarie a.c., potrivit „Le Monde”. Procesul a început chiar în ziua în care, la un nivel politic mai larg, preşedintele Emmanuel Macron a lansat o dezbatere naţională despre impactul reţelelor de socializare şi al internetului asupra „destructurării” dezbaterii publice. Mai clar, discuţia este despre graniţa „flotantă” dintre libertatea de exprimare şi protejarea reputaţiei online, modul la care se luptă împotriva ştirilor false, o problemă crucială în societatea digitală contemporană. Ieri, Palatul Elysee anunţase că preşedintele avea în program o întâlnire pe tema „democraţia în faţa reţelelor şi algoritmului”, cu scopul de a crea condiţiile pentru o dezbatere informată şi calmă. Una dintre observaţiile făcute era aceea că emoţia negativă este precumpănitoare. Cu alte cuvinte, autoritatea publică încearcă să reglementeze spaţiul digital şi să considere reţelele de socializare drept o problemă majoră, întâmplător chiar în ziua începerii unui proces simbolic de hărţuire cybernetică. Aşadar, pe de o parte libertatea de exprimare, pilon al democraţiei, pe de altă parte… o trompetă a zvonurilor. Adversarii politici şi nu numai ai lui Emmanuel Macron consideră că preşedintele foloseşte sistemul judiciar pentru a disciplina sistemul online. Pe scena europeană, la nivelul UE, preşedintele francez nu e bine poziţionat, în comparaţie cu alte perioade. Brigitte Macron este victima ştirilor false, transfobe, dar cazul evidenţiază un fenomen mai larg, care afectează femei proeminente precumpănitor din politică. Supusă unui „bombardament” de ştiri false, insidioase, a reacţionat. De la marginea acestei realităţi începe o altă discuţie.
