Kievul suferă la începutul celui de al patrulea anotimp rece, în care resimte direct strategia atacurilor asupra infrastructurii sale energetice, din partea Rusiei, şi în consecinţă procedează identic. Cel mai recent atac al său a avut loc duminica trecută, ţinta fiind uzina de procesare a gazelor naturale din Orenburg, dronele ucrainiene avariind instalaţiile, la una dintre cele mai importante uzine din lume, situată la 1.000 km de graniţa ruso-ucrainiană. Statul Major general ucrainian a mai menţionat atacul asupra uzinei chimice din Briansk, considerată obiectiv cheie în complexul militar industrial al Rusiei. Rachetele ar fi pătruns cu succes în sistemul rus de apărare aeriană. În noaptea de 21 spre 22 octombrie, ca răspuns, Moscova a lansat un atac cu 433 de drone şi rachete (potrivit presei ucrainiene) împotriva infrastructurii critice din Kiev, dar şi din Dnepropetrovsk, Zaporojie, Cerkasi şi Odesa. Ministerul rus al Apărării confirmă atacuri masive cu drone şi rachete, inclusiv rachete hipersonice Kinzhal, împotriva instalaţiilor energetice ucrainiene, care „susţin complexul militar industrial al Kievului”. De-o parte şi de alta se întâmplă lucruri similare, victime înregistrându-se zi de zi, dacă numărul acestora mai contează. Volodimir Zelenski a apreciat propunerea lui Donald Trump de îngheţare a războiului pe liniile actuale de contact, ca bază de discuţii, „un bun compromis”. Când pacea părea ipotetică, soarta summit-ului de la Budapesta, care trebuia decisă în următoarele zile, Donald Trump a declarat că încă se gândeşte dacă va mai merge sau nu să se întâlnească cu Vladimir Putin. Datele pentru summit-ul mult discutat nu sunt încă stabilite, deşi premierul maghiar Viktor Orban anunţă continuarea pregătirilor febrile. Rusia a reiterat condiţiile sale pentru ajungerea la un acord de pace cu Ucraina, printr-o notificare secretizată trimisă în weekend, sub titlul de „notă gratuită”, termeni diplomatici pentru un document informal, menit să detalieze poziţia unei părţi faţă de cealaltă. De fapt, Moscova a revenit… la revenire, reiterând solicitarea expresă de a păstra controlul integral asupra regiunii Donbas, e drept rusofonă, cu republicile autonome Lugansk şi Doneţk, deja prezente în Constituţia Rusiei, o solicitare care nu este conformă cu opinia lui Donald Trump, acesta considerând că liniile frontului, în momentul de faţă, ar trebui îngeţate în locaţiile actuale. Războiul continuă, aşadar, cu atacuri ruseşti asupra Ucrainei şi atacuri similare ucrainiene asupra Rusiei. Rusia îşi menţine obiectivul de a dezarma Kievul şi de a „denazifica” ţara, adică de a înlocui guvernul lui Zelenski cu altul mai prietenos Moscovei. Realizând animozitatea funciară dintre liderii Rusiei şi Ucrainei, ca unul din motivele tergiversării unei rezolvări a conflictului, preşedintele Donald Trump, după ce a spus „rămâneţi unde sunteţi şi începeţi discuţiile” are un moment de reţinere. Şi asta după discuţia telefonică, „productivă” (aşa a fost considerată la Moscova), a secretarului de stat american Marco Rubio cu omologul său rus Serghei Lavrov, care urmau să se întâlnească în această săptămână. „De îndată ce problema rachetelor cu rază lungă de acţiune a devenit puţin mai complexă, susţine Zelenski, automat Rusia a devenit mai puţin interesată de diplomaţie”. Cu alte cuvinte, crede Zelenski, rachetele cu rază lungă sunt cheia convorbirilor pentru pace. Cu cât mai multe rachete cu rază lungă de acţiune cu atât mai mare este disponibilitatea Moscovei de a purta discuţii de pace.
