După un armistiţiu, uşor festivist, în Gaza, preşedintele american Donald Trump vrea acum să readucă, la tăcere, armele şi în Ucraina. De fapt împlinirea acestui deziderat îl vrea de mai multă vreme. O ameninţare serioasă pentru Moscova o constituie –prin raza lor lungă de acţiune- rachetele de croazieră Tomahawk, al căror transfer către Ucraina ar augmenta posibilitatea unei confruntări directe. Discuţia este întoarsă pe toate feţele, deşi de înţeles, pe deplin, o înţeleg, în principal, analiştii militari. Utilizarea rachetelor Tomahawk necesită specialişti, fie americani fie din cadrul ţărilor membre NATO, ceea ce complică lucrurile, putând genera consecinţe nedorite. Şi aşa iminente. Vineri, preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski va fi primit la Casa Albă, pentru o discuţie –în principal- privind livrarea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acţiune. Asta după ameninţările repetate, din ultimele zile, formulate de Donald Trump, că va livra aceste arme dacă Putin refuză discuţiile de pace. O delegaţie de înalţi oficiali ucrainieni, condusă de premierul Iulia Zvyrydenko şi şeful Administraţiei prezidenţiale, Andry Yermak, aflată în SUA, a declarat că s-a întâlnit, în ajunul vizitei lui Zelenski, la Casa Albă, cu reprezentanţi ai producătorilor americani de arme, inclusiv Raytheon, care produce rachetele de croazieră Tomahawk. Preşedintele american a declarat, în permanenţă, că doreşte pace în Ucraina şi este dispus să facă orice pentru a-şi atinge obiectivele. Cu o rază de acţiune de până la 2.500 km, rachetele menţionate ar permite ucrainienilor să atingă ţinte mult mai îndepărtate în Rusia. Ceea ce până acum nu era posibil. Întrebarea-cheie este aşadar dacă va livra sau nu Donald Trump faimoasele rachete de croazieră. Şi răspunsul este complicat. Din multe puncte de vedere. În primul rând, Tomahawk pot fi lansate doar de pe distrugătoare, nave de război grele pe care ucrainienii nu le au, de pe submarine pe care Kievul nu le deţine, sau de pe uscat. Pentru lansarea „la sol” a fost dezvoltat un sistem nou, iar americanii înşişi au puţine baterii operaţionale, după anumite afirmaţii. Oricum apărarea aeriană rusească ar avea dificultăţi în a doborî aceste Tomahawk-uri, care pot rămâne o vreme în aer, înainte de a se îndrepta spre ţinta programată. Moscova susţine că livrarea rachetelor pomenite, Kievului, ar însemna periclitarea iremediabilă a relaţiei cu SUA, pe care Donald Trump a dorit să o restabilească. O rachetă Tomahawk costă circa 4 mil. euro, asta ca un fapt divers. Vladimir Putin nu va ceda la ameninţări, susţine purtătorul său de cuvânt, somaţii de tot felul, şi în continuare nu pomeneşte numele liderului de la Kiev. În nici o împrejurare. Singura modalitate de a-l afecta sunt sancţiunile secundare americane impuse ţărilor care fac afaceri cu Moscova (China, India, Turcia). SUA ar putea furniza Kievului între 20 şi 50 de rachete de croazieră Tomahawk potrivit Financial Times, din 14 octombrie a.c.. Potrivit aceleiaşi publicaţii SUA iau în considerare transferul a până la 50 de rachete de croazieră Kievului, stocul total al Pentagonului fiind unul imens. Donald Trump a purtat discuţii cu Zelenski, sâmbătă şi duminică. O decizie finală nu a fost luată, cel puţin aşa se declară. Mai mult comisia de credite bancare din Senat analizează un proiect de lege de ajutor, în valoare de 55 miliarde dolari, pentru Ucraina, depus de două senatoare, una republicană şi cealaltă democrată. Dezbaterea însă se va purta când vor începe discuţiile pentru bugetul federal. A subestima însă percepţia Moscovei la aceste evoluţii nu e altceva decât o greşeală de calcul. Moscova observă, calculează, monitorizează fiecare transfer de arme şi nu conteneşte loviturile cu drone împotriva infrastructurii critice a Ucrainei.
