Administraţia Joe Biden care mai are 10 zile de mandat nu a renunţat la războiul din Ucraina, deşi are deplină cunoştinţă de faptul că preşedintele ales, Donald Trump, caută „un nou capitol în Europa”. O reuniune, la care a participat şi Volodimir Zelenski, în formatul de acum consacrat Ramstein, din Germania –probabil ultima, un summit al aliaţilor-, prezidată de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a abordat nevoile de apărare imediată ale Ucrainei. Premergător, în ajunul evenimentului, Kievul a încercat un contraatac, în regiunea Kursk, pe 5 ianuarie, soldat însă cu eşec, sau rezultate neconcludente. De regulă, Zelenski nu pierde nici o ocazie de a se lăuda în faţa occidentalilor, deşi confruntarea militară, pentru ocuparea integrală a Donbasului, de armata rusă, arată altceva. Zelenski a descris ofensiva în interiorul regiunii Kursk drept „una din cele mai mari victorii ale sale”, în cadrul căreia forţele nord-coreene, care luptă alături de soldaţii ruşi, au înregistrat 4.000 de victime. Preşedintele Ucrainei a relevat acordurile bilaterale de securitate pe care Kievul le-a semnat cu ţări partenere şi le-a cerut acestora să investească, cât mai rapid, în industria de apărare a Ucrainei. La Ramstein, liderul de la Kiev a spus că Ucraina se pregăteşte să producă un număr record de drone în acest an (circa 30.000). Speranţele lui Donald Trump de a pune capăt războiului, în prima zi a preşedinţiei sale pe 20 ianuarie a.c. s-au năruit de mult. Fiindcă „runda Ramstein” s-a vrut, de fapt, un act de sfidare al lui Zelenski şi a partenerilor europeni, înştiinţaţi de faptul că Donald Trump pregătea o posibilă întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin. A şi declarat ieri, înainte de o întâlnire cu guvernatorii republicani, la reşedinţa sa din Palm Beach (Florida) că este în curs de perfectare o astfel de întâlnire, cu liderul de la Kremlin, pentru încetarea războiului. Aliaţii Ucrainei, inclusiv Marea Britanie, nu au capacitatea de a substitui ajutorul militar al SUA pentru Ucraina, decât prin dublarea propriului ajutor, sarcină imposibilă în situaţia politică actuală. John Healey, secretarul britanic al Apărării, a spus că întâlnirea de la Ramstein „trimite un mesaj clar lui Putin, despre sprijinul neclintit al comunităţii internaţionale pentru Ucraina”, scrie The Guardian. El a mai reiterat că Marea Britanie va cheltui 3 miliarde lire sterline pe an pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, atâta timp cât agresiunea rusă va continua. În schimb, Germania, important, dacă nu unul dintre cei mai importanţi donatori militari al Europei, pentru Ucraina, este în campanie electorală după prăbuşirea coaliţei „semafor” condusă de cancelarul Scholz. Emmanuel Macron, un apărător ferm al Ucrainei, are un guvern „în pioneze” şi o situaţie economică dezastruoasă, iar în alte părţi ale Eurpei partide de extremă-dreapta, cu simpatii pro-ruse îşi fac simţită prezenţa. Cursul războiului este cel care va decide condiţiile pentru pace. La Bratislava, guvernul Robert Fico a declarat că va lua măsuri reciproce dure împotriva Kievului, dacă problema tranzitului de gaze prin ţară, oprit la începutul anului, nu va fi rezolavă. Rolul administraţiei Biden, de până acum, pare a fi preluat de guvernul Marii Britanii, care ar putea schimba jocul în preajma eventualelor negocieri de pace. Nu mai este un secret că fostul premier britanic Boris Johnson a jucat un rol decisiv în torpilarea discuţiilor de la Istanbul în martie-aprilie 2022. Este poate motivul pentru care Donald Trump se bucură de atacurile devastatoare ale lui Elon Musk la adresa guvernului condus de premierul britanic Sir Keir Starmer. Renunţarea la sprijinul militar nu va invita decât la mai multă agresiune, haos şi război, avertizează Zelenski. Donald Trump nu pare să împărtăşească această analiză aiuritoare. A desemnat deja un trimis special pentru Ucraina, Keith Kellogg, care se va deplasa la Kiev după 20 ianuarie. El şi-a exprimat marţi, oarecum surprinzător, la Mar-a-Lago, „înţelegerea” cu privire la poziţia Rusiei, care s-a opus aderării Ucrainei, de-a lungul timpului la NATO, cum Vladimir Putin s-a şi exprimat la Bucureşti, în 2008, amânându-se sine-die o astfel de decizie. „La un moment dat preşedintele în funcţie, Joe Biden, a spus că nu, Ucraina trebuie să poată adera la NATO. În acest fel, Rusia are pe cineva la uşă”. Există ţări care s-au împotrivit accederii şi acestea sunt SUA, Germania, Ungaria şi Slovacia. Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas a afirmat în schimb că UE este gata să continue sprijinul pentru Ucraina, cât timp va fi nevoie. Sub aceste auspicii, extrem de tulburi, va avea loc întâlnirea de acum anunţată, între Donald Trump şi Vladimir Putin.
