Îmi displace, şi nu sunt singurul, linia de sosire a candidaţilor, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar votul democratic trebuie respectat. Şi în consecinţă mă conformez. Observ, acum, că nici unul dintre finalişti nu întruneşte exigenţele depline ale celor care i-au votat. Anti-pesedismul suveranist se întâlneşte în finală cu anti-pesedismul european. Că atât Marcel Ciolacu, cotat cu prima şansă în toate sondajele premergătoare, cât şi Nicolae Ciucă, candidatul liberal, erau pro-europeni convinşi şi pro-NATO, fără discuţie, evocăm acum dezamăgiţi irepresibil, după ce au fost ghilotinaţi, pe la toate televiziunile, care iau munţi de bani, în scenete ieftine. TikTok-ul a făcut ravagii, dând naştere unui „trib” TikTok, ce propăvăduieşte un anti-capitalism circumscris unui trend vestic general. Călin Georgescu a vorbit nestingherit pe TikTok, fiindcă democraţia de rit nou presupune ca prostiile să fie debitate fără dialog, şi dacă se poate cu mâna la cap. Abia acum, vicepreşedintele ANCOM, Pavel Popescu, declară aferat că „mii de conturi au lucrat pe TikTok pentru… Călin Georgescu cu finanţare externă”. De ce n-a spus asta înaintea primului tur, nu e un mister. Rezultatul celor întâmplate e produsul unui prelungit proces de erodare al partidelor centriste PNL şi PSD. Şi mai e produsul unui nou profil cetăţenesc, ultraconservatorismul semidoct, puiet viguros răsărit pe terenul eliberat de educaţie, programe sociale adecvate ş.a.m.d.. Că e diaspora, că e antreprenoriat sau muncă stresantă într-un mare oraş, totul este expresia unui individualism feroce, urii şi a unei forme de izolare. Nemulţumirea populară, în bună măsură, poate fi legitimă. Avem război despre care vorbim, în clişee stereotipe, „ajutăm Ucraina”, fără a şti până când. De fapt, nu ştiu nici alţii dintre aliaţii noştri. Parlamentarele au devenit, într-un asemenea context învolburat, mai importante ca niciodată. Chiar dacă nu plac cu desăvârşire toate demersurile social-democraţilor doljeni şi lângă ei liberalii doljeni, care au mintea la purtător cum se spune, mă refer la consilierii judeţeni, au împins lucrurile înainte, nu înapoi. Pe toate planurile, Doljul s-a afirmat, cu conducerea administrativă cunoscută, aleasă bineînţeles democratic. Cum „mai binele e duşmanul binelui” merită reflectat. Primul tur al alegerilor prezidenţiale ne-a turtit de-a dreptul, punându-ne într-o situaţie fără precedent: să algem între doi candidaţi, despre care nu există vreo dovadă certă că au călcat întâmplător prin părţile locului. Nu doar în actuala campanie electorală. N-am să înşir toate împlinirile robuste din Craiova şi Dolj, în anii din urmă, posibile multe dintre ele şi prin înţelegerea guvernului, condus de Marcel Ciolacu şi înainte de Nicolae Ciucă. Unde s-a găsit înţelegerea cuvenită. Alte mari şi numeroase proiecte investiţionale se află în faze avansate de materializare. Şansa ca ele să fie finalizate depinde şi de votul nostru duminică, prin care putem menţine sau nu social-democraţii la guvernare. Mai europeni ca niciodată, recunoscuţi ca parteneri de nădejde, la Bruxelles. Şi e vital pentru Dolj, într-un moment în care decolarea –pe multiple planuri- e vizibilă. Craiova, după mulţi ani, a fost pusă pe o hartă turistică a ţării, şi vine lumea din toate colţurile României, chiar în aceste zile ale Târgului de Crăciun, să o viziteze. Votul anti-sistem de duminica trecută a fost mai degrabă tragic. Au izbândit o anti-pesedistă europeană şi un anti-pesedist suveranist. Liberalii îi pot mulţumi chiar călduros lui Rareş Bogdan, care a fredonat în delir, până la moartea sa politică „m..e PSD” deşi nu-i mai poate descreţi fruntea lui Klaus Iohannis.