Diviziunile europene au fost vizibile la summit-ul informal al UE de la Budapesta. Într-un interviu radio, premierul Viktor Orban a declarat că Rusia a câştigat războiul împotriva Ucrainei, în timp ce majoritatea „celor 27” de state membre ale UE au convenit asupra unui sprijin militar suplimentar pentru Ucraina. Semn că victoria lui Donald Trump nu i-a descumpănit pe liderii europeni, care ştiu la ce trebuie să se aştepte şi ce trebuie să întreprindă pentru ca economiile ţărilor lor să devină mai independente şi mai competitive, ajutorul pentru Ucraina să continue şi în acelaşi timp să fie alocate mai multe fonduri pentru propria apărare în cadrul NATO. Donald Trump n-a fost prezent la Budapesta, dar „umbra sa” a acoperit summit-ul. Aureolat de rezultatul alegerilor americane, Viktor Orban a făcut senzaţie organizând evenimentul pe „Puşkaş Arena”, un stadion imens de la marginea Budapestei şi nu în clădirea guvernamentală. Cum norocul nu l-a părăsit, fiindcă a mizat totul pe victoria lui Donald Trump, rezultatul alegerilor i-a fost favorabil, iar criza guvernului german i-a completat… bucuria. Pe chestiunea războiului, premierul ungar a subliniat din nou poziţia sa pro-pace, fără a preciza dacă Ucraina trebuie să renunţe la teritoriul ocupat momentan de armata rusă. Reuniunea de joi a Comunităţii Politicii europene şi summit-ul informal al UE de a doua zi au fost primele întâlniri, la nivel înalt, de când Ungaria deţine preşedinţia rotativă a UE, deoarece anterior mai mulţi lideri europeni au boicotat reuniunile, considerându-l un paria pe liderul de la Budapesta. Care acum este pe val. Ursula von der Leyen, care în ultimele luni nu şi-a putut îndeplini nici una din promisiuni, a mizat pe victoria Kamalei Harris. Parisul şi Berlinul, motorul franco-german de odinioară, se luptă cu probleme greu surmontabile, pe plan intern. Nu este exclus, aşadar, ca Europa să suporte singură povara războiului pe care nu-l doreşte încetat. Trei au fost tenorii, pe scena europeană de la Budapesta, cu puncte de vedere de luat în seamă: Emmanuel Macron, Viktor Orban şi Ursula von der Leyen. Preşedintele francez a spus că Europa trebuie să-şi recapete strălucirea, prin investiţii mari în climă, agricultură şi apărare. „Nu ne putem delega securitatea americanilor pentru totdeauna”, a spus Macron, care nu vrea să renunţe la sprijinul său pentru Ucraina, deşi este mai inpopular ca niciodată în ţara sa. Cert este un lucru: Viktor Orban ştie că este unul dintre actorii politici din Europa, pe care îl recunoaşte Donald Trump. De luni de zile el pledează pentru o reglementare în privinţa Ucrainei: „Americanii se vor retrage din războiul din Ucraina. Europa singură nu va putea finanţa războiul”. Cum Orban întreţine bune relaţii cu Donald Trump, dar şi cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cel rus Vladimir Putin, liderul de la Budapesta se vrea reevaluat şi considerat ca o punte est-vest. Bruxelles-ul va negocia cu echipa Trump, cât mai curând posibil. Doreşte prelungirea ajutorului american pentru Ucraina, promiţând în schimb să cumpere mai mult GNL din SUA şi un sprijin în atitudinea dură faţă de China. Discuţiile au fost aprinse, au avut substanţă, dar s-au dovedit calibrate. Creşterea economică în spaţiul UE este mai mică decât în cel al Chinei şi SUA. Ponderea în comerţul mondial se micşorează, iar companiile europene plătesc un preţ la electricitate de trei ori mai mare decât concurenţii lor. Preţul la gaze este de 4 ori mai mare. Declaraţia de la Budapesta menţionează că este nevoie de acţiuni imediate. Viktor Orban a spus că în conformitate cu obiectivele de la Lisabona, UE promitea să devină cea mai competitivă economie din lume, o zonă economică prosperă de la Lisabona la Vladivostok. Dar toate s-au schimbat. S-a făcut şi o referire la evenimentul de la Amsterdam, unde susţinătorii echipei de fotbal Maccabi Tel Aviv au fost atacaţi de migranţii pro-palestinieni. O conferinţă de presă comună, cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene şi Charles Michel preşedintele Consiliului European (al cărui mandat se apropie de sfârşit), după summit-ul UE de la Budapesta, sobră, a pus multe accente. În ceea ce priveşte Ucraina, Ursula von der Leyen a spus că Rusia reprezintă o ameninţare la adresa securităţii întregii lumi, iar acest lucru trebuie discutat cu partea americană. Charles Michel, la rândul său, a spus că nu se poate discuta despre Ucraina fără Ucraina. Iar Viktor Orban a menţionat că nu este momentul în care ar trebui să prevaleze diferenţele. „Nu mi-am dat cu părerea despre situaţia din Ucraina în iulie 2022, ci în martie 2022, iar părerea mea nu s-a schimbat. Când a început războiul am oferit ajutor umanitar refugiaţilor ucrainieni şi am făcut totul pentru a nu ne implica în război”. Bruxelles-ul consideră că apărarea Ucrainei nu este doar existenţială, ci şi indispensabilă din punct de vedere al politicii de apărare. Pe scurt, a exprima îndoieli înseamnă a acţiona ca avocaţi ai lui Vladimir Putin: binele trebuie să prevaleze asupra răului. Europenii şi-au unit forţele, pentru a-l susţine pe Zelenski, indiferent de costuri, respingând orice compromis care să-l avantajeze pe agresor. La sfârşitul summit-ului Comunităţii Politice Europene, Zelenski a anunţat că Ungaria şi Ucraina nu au semnat acordul bilateral de securitate pe motivul că Budapesta a refuzat să includă în text un punct privind susţinerea intrării Kievului în NATO. La rândul său Orban a precizat că alocarea unui ajutor pe termen lung de 50 miliarde euro din bugetul UE a intrat sub semnul întrebării, după victoria lui Donald Trump la alegerile din SUA. Raportul lui Mario Draghi care prevede reducerea decalajelor în inovare, un plan comun de competitivitate, decarbonizare şi digitalizare a fost o altă temă generoasă de discuţii. Întreaga organizare a evenimentului găzduit de Budapesta a fost unanim elogiată: Viktor Orban se află pe cai mari, după ce până mai deunăzi era un paria al Europei.
