Republica Moldova: Maia Sandu, în turul doi, la alegerile prezidenţiale, dar poate avea emoţii!

0
432

Cu 41,98% din voturile exprimate, după procesarea a 98,38% din procesele verbale, Maia Sandu, a intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale cu un scor aproape dublu faţă de contracandidatul său Alexandr Stoianoglo, susţinut de socialişti, care a primit 26,38%. Maia Sandu are un avans de 240.673 voturi. Presa de la Chişinău apreciază că Stoianoglo, fost procuror general, demis de Maia Sandu, ar fi fost favoritul găgăuzilor şi transnistrenilor, iar Maia Sandu, din datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale ar fi câştigat –nicăieri detaşat- în raioanele Ialoveni (59.97%), Străjeni (54,89%), Criuleni (51,56%), Nisporeni (51.37%), Călăraşi (50.98%), Hînceşti (50,79%). În Chişinău, Maia Sandu a obţinut 48,32% iar Alexandr Stoianoglo 28,3%. Diaspora a votat masiv (70,75%) pentru actualul preşedinte al republicii. Turul doi are loc peste două săptămâni. În prima sa reacţie oficială, de la miezul nopţii, Maia Sandu a denunţat un atac fără precedent în democraţie, promiţând că nu va ceda. „Grupurile criminale, acţionând în concert cu forţele străine, ostile intereselor noastre naţionale, ne-au atacat ţara cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, pentru a prinde ţara noastră în incertitudine şi instabilitate”. Kremlinul a denunţat anomalii în numărătoarea voturilor şi Dmitri Peşkov, în briefingul zilnic, a spus că „este greu de explicat creşterea voturilor în favoarea Maiei Sandu şi a aderării la UE, luni dimineaţă”. Maia Sandu avea cunoştinţă, suntem convinşi, de sondajele reale, premergătoare zilei de duminică. În Republica Moldova sondajele de opinii sunt notorii nesigure, cu o marjă mare de eroare. Atâta vreme, cât alegătorii din Transnistria, care găzduieşte o garnizoană de militari ruşi, s-au dovedit „mai pro-europeni” (37,4%) decât locuitorii unor raioane din dreapta Nistrului, discuţia nu poate fi redusă doar la ingerinţa rusă „categoric respinsă de Kremlin”. Ceea ce nu înseamnă că ea n-a existat. Poliţia a efectuat, în ultimele luni, 350 de percheziţii şi a făcut sute de reţineri de suspecţi acuzaţi că vor perturba procesul electoral, cu susţinerea Moscovei. După acest rezultat „îndoielnic”, privind referendumul, scos „la mustaţă”, graţie diasporei, fiindcă imaginea pro-europeană a populaţiei, sub conducerea Maiei Sandu este slăbită, o victorie în turul doi (3 noiembrie) al alegerilor prezidenţiale este departe de a fi asigurată. Alexandr Stoianoglo poate conta pe rezervele de vot ale multor contracandidaţi mici, şi de urmărit este „jocul” lui Renato Usati, primarul oraşului Bălţi, care a colectat 208.845 voturi (13,74%), şi după acesta, al fostei guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah (82.846 voturi – 5,4%). În Găgăuzia Maia Sandu a luat sub 2%. Comisia Europeană a raportat, în context, interferenţe şi intimidare fără precedent din partea Rusiei. Contextul geo-politic, faţă de alegerile precedente, din Republica Moldova, este unul neliniştitor: dintr-o ţară mică, săracă, privită cu compasiune, Republica Moldova a ajuns în prima linie a conflictului care zguduie Europa. Maia Sandu a reuşit să-şi plaseze ţara în centrul preocupărilor europene, realizare care i se poate atribui. Cu toate acestea, pe plan intern, consecinţele economice ale războiului au lucrat împotriva ei. Un al doilea mandat ar fi necesar pentru a finaliza ceea ce a început şi face bine. Puterea opoziţiei, vizibilă duminică, nu poate fi rezumată doar la Ilan Shor, fiindcă opinia publică este extrem de polarizată. Maia Sandu n-a făcut o prioritate din reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova, ci din integrarea europeană a ţării sale. Percepută ca ostilă Rusiei, cu peste 10% din popuţalie rusofonă, Republica Moldova este privită „chiorâş” de Moscova, care a folosit prilejiul pentru a demonstra că Occidentul nu este un aliat de încredere. Forţele de securitate ucrainiene avertizaseră că au detectat un complot, pentru a o înlătura pe Maia Sandu, dar n-au produs niciodată dovezi edificatoare. Până la turul doi al alegerilor prezidenţiale urmează o perioadă fierbinte, în plan politic, fiindcă deznodământul nu este sigur.