Deşi în primele luni ale acestui an România a fost la un pas să se confrunte cu o epidemie de gripă din cauza unor nereguli descoperite la dozele de vaccin, deşi nu au mai fost produse de mult timp vaccinurile împotriva tuberculozei ori împotriva bolilor copilăriei, Săptămâna Europeană a Vaccinării este marcată şi de autorităţile sanitare din ţara noastră.
În plină criză de vaccinuri la nivel naţional, sloganul campaniei este tocmai „Să prevenim, să protejăm, vaccinăm”. Recent, autorităţile avertizau că lipsa unor vaccinuri de pe piaţă duce la pericolul apariţiei unei epidemii sau pandemii. Această ameninţare a devenit tot mai serioasă după anul 1990, treptat producţia pe acest segmenent diminuându-se sau, în unele cazuri, fiind chiar oprită. Iar ca exemplu, cele mai importante vaccinuri scoase din producţie în România, de mai mult timp, sunt vaccinul stafilococic, vaccinul difteric, cel împotriva tuberculozei sau vaccinurile pentru bolile copilăriei.
Povestea care a trezit însă cele mai multe controverse este cea a vaccinului antigripal din acest sezon. După o anchetă a reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii imunizarea a fost oprită, în plină iarnă, motivul fiind unul destul de steril: s-a constatat o concentraţie mai mică decât cea normală a tulpinei B în doze. Practic vaccinul nu ar fi produs efecte adverse, singurul neajuns fiind acela că nu mai proteja în totalitate împotriva gripei. Cu toate acestea, autorităţile au hotărât să sisteze imunizarea, deşi în toamnă achiziţionaseră nu mai puţin de un milion de doze de vaccin pe care s-au cheltuit 10 milioane de lei. Din cauza acestei decizii, numai în judeţul Dolj, peste 20.000 de persoane considerate a face parte din categoriile la risc au rămas în afara programului de vaccinare.
Rujeola şi rubeola, în prim-plan
În plus, pe lângă numeroasele bâlbâieli ale autorităţilor sanitare din România, mai nou, şi teama, mai mult sau mai puţin justificată, vizavi de apariţia unor efecte adverse atrage după sine un declin în acceptarea imunizărilor, în special, privind noile vaccinuri. O acoperire vaccinală precară este înregistrată la comunităţile roma în care, la nivelul anului 2009, 25% dintre minori nu primiseră nici unul dintre vaccinurile gratuite şi obligatorii.
În acest context, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Dolj au anunţat că obiectivele Săptămânii Europene a Vaccinării din acest an vizează la nivel judeţean „creşterea nivelului educaţional şi de informare al grupurilor ţintă în scopul asigurării unui nivel optim de acoperire vaccinală a tuturor grupurilor populaţionale, creşterea gradului de încredere al populaţiei privind siguranţa vaccinurilor şi creşterea ratei de acceptare a vaccinării”. Nu în ultimul rând, ar fi necesară o evaluare la nivel judeţean a măsurilor pentru prevenirea epidemiilor de rujeolă şi rubeolă şi elaborarea de planuri de acţiune pentru prevenţie în viitor.
OMS recomandă: vaccinarea trebuie să rămână o prioritate
Şi la nivel european, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a arătat într-un raport că, în ciuda progreselor substanţiale obţinute în urma imunizării, există încă afecţiuni pentru care vaccinarea nu atinge acoperirea necesară.
În consecinţă, imunizarea trebuie să rămână o prioritate, iar scopul Săptămânii Europene a Vaccinării, care va începe mâine şi se va încheia pe 27 aprilie a.c., rămâne tocmai conştientizarea tuturor factorilor cu privire la importanţa imunizării şi asupra creşterii acoperirii vaccinale în rândul copiilor din grupurile defavorizate. Se subliniază că imunizarea fiecărui copil este vitală pentru prevenirea bolilor infecţioase şi salvarea de vieţi.
Principalul obiectiv vizează combaterea percepţiilor greşite ale populaţiei şi personalului medical ce determină o acoperire vaccinală deficitară şi apariţia unor boli infecţioase. De altfel, o problemă este şi aceea că, la câteva decenii după eradicarea unor boli infecţioase grave, teama de îmbolnăvire tinde să fie înlocuită de teama de vaccinare.
