Subiectul intrării României în spaţiul Schengen nu se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care începe astăzi. Deşi iniţial pe ordinea provizorie, schiţată pe 17 noiembrie, figura şi această propunere de admitere a României şi Bulgariei pentru a fi discutate pe 5 decembrie. Din păcate, anul viitor prioritare pentru statele membre sunt alegerile europarlamentare şi apoi alegerea unei noi Comisii Europene. Cel mai probabil, un context favorabil pentru a obţine o decizie politică unanimă se va putea reliza în 2025, pe mandatul preşedinţiei poloneze a UE. Cu toate acestea, dacă parlamentul olandez va ridica veto-ul împotriva Bulgariei în zilele următoare, Austria va rămâne singură cu poziția sa de veto. Atunci, Austria și-ar putea da acordul pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen, ca să spunem așa, „în tăcere”, doar în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al statelor UE, adică fără reuniuni politice majore. De asemenea, România și Bulgaria ar răspunde solicitării Vienei de a opri fluxurile de migrație la frontiera lor comună. Într-un alt scenariu, o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne și de justiție din UE ar putea fi convocată pe 20 și 21 decembrie sau pe 27 și 28 decembrie, iar Viena ar putea accepta acolo o aderare treptată. Președintele român Klaus Iohannis ar milita, de asemenea, pentru o astfel de dată specială. Ca și Nehammer, Iohannis face parte din PPE.
Ministerul de Interne de la Viena nu vrea să știe nimic despre asta pentru moment. „Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puține”, a declarat un purtător de cuvânt. „Unsprezece state Schengen efectuează în prezent controale la frontierele interne, Bulgaria este un punct de intrare important pentru migranți”, se insistă asupra veto-ului.
Cu toate acestea, problema Schengen a fost eliminată de pe agenda summitului miniștrilor de interne și de justiție care are loc marți. Pentru că încă nu este posibilă nicio decizie. După summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 14 și 15 decembrie, unde se vor lua deciziile importante din punct de vedere politic, s-ar putea deschide atunci o nouă fereastră.
„Nu este exclus un summit special după aceea, așa cum nu este exclusă nici o decizie de vot în primele luni ale anului 2024”, spune parlamentarul european Rareș Bogdan. El se referă și la planul de aderare treptată la Schengen. „Discutăm totul și prezentăm argumente. Este important pentru noi să intrăm în spațiul Schengen în 2024”.
Diplomații presupun că aderarea deplină la Schengen nu va fi posibilă înainte de alegerile din Austria din toamna anului 2024, dar probabil că va fi posibilă până la sfârșitul anului 2024. Decizia pe care o va lua în decembrie premierul olandez încă în funcție, Mark Rutte, ar putea fi importantă. Pentru că el vrea să devină secretar general al NATO și are nevoie de aprobarea Bulgariei și a României.
