Legea nr. 254 din 20 iulie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a altor acte normative permite amplasarea de capacităţi specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile, în suprafaţă de maximum 50 ha, pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol. Cu alte cuvinte, legea face trimitere la terenuri slab fertile, afectate de acidifiere, eroziune, alunecări active, exces de umiditate, care nu sunt potrivite pentru agricultură, suprafețe pentru care există inclusiv varianta împăduririi, aceasta din urmă nefiind incompatibilă cu domeniul agricol, putând aduce beneficii multiple.
Într-adevăr, prin modificările aduse de actul normativ menționat au apărut investitori interesați să își plaseze banii în asemenea proiecte, oferind, se pare, cel puțin la nivel declarativ, sume generoase, ce pot ajunge la 1500 euro anual/ha, beneficiarilor care ar renunța la folosința terenurilor pentru o perioadă de 15 ani. În vremurile pe care le trăim, investițiile în energie sunt profitabile și recomandabile, acestea putând fi conexate cu cele din domeniile protecției mediului și silviculturii, în condiții de profitabilitate pentru toate părțile implicate.
Și că tot vorbim despre “profit”, se pare că mai marii ADS-ului nu au în fața ochilor decât acest cuvânt care le provoacă un miraj din ce în ce mai accentuat. De unde, până acum, susțineau sus și tare că ei nu renunță la terenuri agricole, precum cele de la Sadova, pentru întrebuințarea acestora în alte scopuri, ochiul banului, pericol moral al societății contemporane, le-a clipit în mod irezistibil. Așa că se pare că ar fi interesați să cedeze întregul teren de 2200 ha de la Piscu Sadovei și Sadova pentru amplasarea panourilor fotovoltaice, chiar dacă Comisia pentru identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităţilor din judeţul Dolj identificase doar vreo 600 ha de astfel de terenuri în zona menționată. A rostit cineva cuvântul “agricultură”?! Avem “prințipuri” sau doar forme fără fond?
Celor tentați să se căpătuiască cu banii ce pot fi încasați pentru amplasarea panourilor fotovoltaice, le pun în vedere anumite lucruri pe care trebuie să le știe înainte de a se înhăma la un asemenea proiect.
În primul rând, pentru implementarea unui proiect este nevoie, conform Legii nr. 254/2022, de o autorizație de construire, care nu poate fi obținută în lipsa documentelor cadastrale. Așadar, domnilor decizionali de la ADS, dacă doriți să faceți o asemenea investiție, trebuie să băgați mâna în buzunar și să faceți cadastru, lucru de care ați fugit ca dracu’ de tămâie până acum. Pe această cale, le reamintesc celor interesați că pentru accesarea fondurilor pentru împădurire puse la dispoziție prin PNRR, în pofida sumei mai mici acordată pentru ocuparea terenului, nu este obligatorie condiția cadastrării acestora.
În al doilea rând, studiile efectuate arată că amplasarea și folosirea unor panouri fotovoltaice pe termen lung afectează în mod iremediabil calitatea terenurilor subsumate proiectul, pârjolindu-le și lipsindu-le de proprietățile agropedoclimatice. Astfel spus, respectivele terenuri nu ar mai putea fi folosite, în următorii 40-50 de ani pentru culturi agricole sau creșterea animalelor. În situații plantării unor arbori, prin crearea de păduri, aceștia ajută la regenerarea parțială a solului și la fixarea acestuia, acolo unde este cazul, pentru evitarea alunecărilor de teren.
Așadar, amplasarea unor panouri fotovoltaice, deși presupune costuri ridicate, poate fi profitabilă pentru asigurarea independenței energetice, în limitele posibilității de preluarea în sistem a puterii instalate, problemă deloc neglijabilă având în vedere starea infrastructurii de transport a energiei administrată de TRANSELECTRICA. Montarea panourilor fotovoltaice pe terenuri degradate sau arabile nu exclude însă și posibilitatea utilizării acestora și pentru crearea de suprafețe împădurite.
Un singur lucru este însă esențial: dorința de a te implica într-un proiect pe termen lung, care să nu urmărească doar obținerea unui profit pe termen scurt, prin punerea în balanță a necesităților de securitate alimentară și de protecție a mediului.
În concluzie, domnilor primari și domnilor decizionali din administrația publică locală și centrală, asumați-vă implicarea în proiecte de anvergură! Nu fiți duplicitari și aveți în vedere interesul comunităților din care faceți parte, deoarece acesta mai presus de interesele meschine ale unei clici toxice care își întinde tentaculele otrăvite zi de zi și oră de oră, luând oxigenul și așa rarefiat al omului de rând, care este victimă colaterală a acestui sistem putred ce dăinuie pretutindeni în România.
