Munca de acasă sau munca în regim hibrid, războiul din Ucraina și contextul economic actual, precum și noile evoluții din domeniul inteligenței artificiale sunt factorii care au creat un mediu propice pentru dezvoltarea și diversificarea amenințărilor informatice. De aceea, companiile încep să acorde o atenție din ce în ce mai mare metodelor de prevenție pentru atacurile cibernetice, tendință care va conduce și la o mai bună colaborare între autorități și mediul privat. Acestea sunt o parte dintre concluziile evenimentului ”Cybertech sau Science Fiction: Ce trebuie să știe investitorii despre tendințele și vulnerabilitățile în domeniul securității cibernetice în 2023”, organizat zilele trecute în București.
“Criminalitatea informatică este un domeniu aflat într-o permanentă inovare și cunoaște o rată foarte rapidă de dezvoltare și diversificare. Expansiunea tipurilor de dispozitive care fac posibilă accesarea mobilă a internetului, pe de-o parte, și digitalizarea banilor și a operațiunilor bancare, pe de alta, sunt elemente care au dus la creșterea exponențială a numărului de utilizatori și, implicit, a riscurilor de victimizare. Dezvoltarea parteneriatului cu alte instituții sau organizații, care pot contribui la eficientizarea și multiplicarea acțiunilor cu caracter preventiv, reprezintă o abordare curentă a Poliției Române în organizarea demersurilor specifice domeniului prevenirii criminalității informatice”, a declarat Sorin Ioan Stănică, comisar-şef de poliţie și șef al biroului Prevenire din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române.
Evoluția tehnologiilor digitale este tot mai accelerată, iar tot ce poate fi calculat și previzibil va fi automatizat. Dar diversitatea și complexitatea noilor tehnologii și aplicații va aduce vulnerabilități noi și riscante.
”Spațiul digital e în plină expansiune și devine un spațiu de atac mult mai vast pentru hackeri. Acum, mai mult ca niciodată, managerii din companii trebuie să înțeleagă contextul în care trăim, amenințările din digital și măsurile strategice pe care trebuie să le ia pentru a preveni sau pentru a face față unui atac când acesta se produce. Și asta nu mai este doar treaba specialiștilor. Ea devenit deja problema noastră a tuturor”, a declarat Daniela Chrzanovski, directorul general al centrului de training și servicii IT Swiss Webacademy și liderul grupului Cybersecurity în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România (CCE-R).
Iar munca de acasă sau munca în regim hibrid din ultimii ani a crescut riscul amenințărilor informatice pentru companii. Un procent de 81% dintre liderii departamentelor de securitate informatică afirmă că organizația lor a început să implementeze sau are în prezent un mediu de lucru hibrid și 91% plănuiesc ca organizațiile lor să facă tranziția completă la acest model, în următorii cinci ani, arată rezultatele unui studiu recent realizat de Microsoft, în cadrul căruia au fost intervievați peste 900 de Chief Information Security Officers.
”Peisajul securității cibernetice continuă să evolueze, iar modelul Zero Trust este acum imperativ pentru organizațiile care doresc să se protejeze, asigurând și flexibilitate angajaților pentru a fi productivi. Implementarea Zero Trust înseamnă tranziția de la încredere implicită – unde se presupune că întreaga rețea internă este sigură – la un model care presupune verificarea în mod explicit a întregii infrastructuri, pe baza tuturor semnalelor disponibile. Microsoft a creat un model de maturitate Zero Trust care ajută companiile să aleagă cele mai potrivite politici de securitate pe baza profilului lor. Conform raportului nostru, Cybersecurity trends in Central and Eastern Europe, 65% din companiile din România au implementat sau au ca prioritate implementarea telemuncii pe baza unei arhitecturi de securitate implicită, pentru care Microsoft recomandă o abordare de tip Zero Trust”, a declarat Eugen Rusen, Security Cloud Solution Architects Lead CEE în cadrul Microsoft.
Chiar dacă marile companii de tehnologie din întreaga lume au anunțat planuri de restructurare masive în ultimele luni, specialiștii IT din România sunt la mare căutare, iar cererea de experți în securitate cibernetică este în creștere.
”Departamentele de inginerie și de dezvoltare software sunt încă foarte active în marile companii de tehnologie. În plus, startup-urile profită de restructurările făcute de marile companii și angajează dezvoltatori software de top care poate nu erau la fel de accesibili înainte. Nevoia de inovare va exista în continuare, iar dezvoltatorii de top vor fi întotdeauna la mare căutare. În ceea ce privește securitatea cibernetică, am observat într-adevăr o creștere a cererii pentru aceste servicii. Piața IT din România este una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est, iar securitatea cibernetică este o componentă cheie a sectorului IT&C de aici”, a declarat Moe Jame, CEO al companiei de servicii IT Team Extension și liderul grupului IT în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.
Evenimentul ”Cybertech sau Science Fiction: Ce trebuie să știe investitorii despre tendințele și vulnerabilitățile în domeniul securității cibernetice în 2023” a fost organizat astăzi la București de Camera de Comerț Elveția-România în parteneriat cu Swiss Webacademy, Microsoft și Team Extension. Evenimentul a fost organizat sub patronajul Ambasadei Elveției în România.
Despre Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R)
Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R) este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și de a oferi informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări. La finalul anului 2022, CCE-R a ajuns la un număr de 95 de companii membre care au peste 17.000 de angajați în România și o cifră de afaceri cumulată de peste 3,6 miliarde de euro.
Susținută de Ambasada Elveției în România, CCE-R a devenit în ultimele două decenii jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit 10 grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei, dar și a comunităților în care aceștia activează.
