Declanşat de Rusia, pe motivul supoziţiei extensiei NATO spre est şi solicitării unor garanţii de securitate, fără răspuns, războiul din Ucraina risca să-şi schimbe radical amploarea, după ce Polonia a anunţat ieri ridicarea nivelului de alertă în unităţile sale militare, în urma rachetei căzută pe teritoriul său, soldată cu doi morţi şi distrugerea unui tractor în localitatea de frontieră Przewodow (500 de locuitori), districtul Hrubieszow. După primele investigaţii nocturne, în localitatea poloneză atinsă, racheta fabricată în Rusia (după unele surse) n-ar fi fost trasă de armata rusă şi ar fi putut fi vorba de o anti-rachetă ucrainiană căzută din eroare. Păstrându-şi cumpătul, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a repetat încă de la primele ore ale dimineţii că „se stabilesc faptele, ancheta este în curs”, pentru a reveni cu o altă declaraţie, conform căreia „nu avem nici o probă că este rezultatul unui atac deliberat şi nu există nici o certitudine că Rusia ar pregăti acţiuni militare ofensive contra NATO”. Incidentul s-a derulat în timp ce Rusia a administrat, în aceeaşi zi una dintre cele mai intense lovituri asupra Ucrainei, de la începutul războiului, circa 90 de rachete fiind trase asupra a 17 regiuni ucrainiene, între care Lvovul frontalier Poloniei, distrugând infrastructura esenţială menită să premită furnizarea de curent electric. Rusia, la rândul ei, a vorbit de o provocare deliberată pentru escaladarea situaţiei existente şi experţii săi militari ar fi identificat fragmentele rachetei de la locul exploziei ca fiind elemente ale sistemului S300 ucrainian. Preşedintele ucrainian, Volodimir Zelenski, comentând evenimentul l-a descris ca „un atac cu rachete ruseşti asupra securităţii colective”, cerând acţiuni energice ca măsuri de retorsiune. În schimb, preşedintele american Joe Biden a decretat că, potrivit informaţiilor preliminare, racheta căzută în Polonia nu a fost lansată de Rusia. Şi cu asta s-a închis discuţia febrilă, care a îngrijorat toată Europa. O reuniune de criză a Comitetului consiliului de miniştri pentru chestiuni de securitate şi apărare, de la Varşovia, a avut loc imediat. Angajată de la început, în susţinerea militară a Ucrainei, Polonia prin poziţia strategică (frontieră cu Belarus, aliatul Moscovei) rămâne circumspectă, fiind ţara prin care se livrează ajutor militar Ucrainei, protejată prin articolul 5 al tratatului NATO şi art. 42,7 al tratatului UE potrivit căruia dacă o ţară este victima unei agresiuni celelalte ţări membre sunt obligate să acorde asistenţă prin toate mijloacele care le stau în putinţă. Polonia dispune deja de două baterii anti-aeriene Patriot, puse la dispoziţie de armata americană, şi în plus de alte 7 baterii cumpărate în 2018. Într-o conferinţă de presă, de ieri după-amiază, preşedintele polonez, Andrzej Duda, a considerat ca probabilă utilizarea unei rachete de defensivă ucrainiană, fiindcă „nimic nu indică un atac intenţionat asupra Poloniei(…). Este probabil un accident din păcate”. Independent de cursul ancheiei, comunitatea internaţională şi-a exprimat, la unison, suţinerea Ucrainei şi a condamnat războiul iniţiat de Moscova, în linia declaraţiilor deja formulate, la acest punct al discuţiilor la G20, din Bali. Escaladarea a fost evitată. Pentru moment. Cursul conflictului trebuie decis pe câmpul de luptă şi momentan Ucraina nu este în poziţia de a dicta condiţiile la eventualele discuţii de pace. Deşi retragerea trupelor ruse din Kherson putea fi tradusă printr-un moment de slăbiciune al acestora, armata ucrainiană se aşteaptă la luni dificile, pe timpul iernii. Clar este deja un lucru: Occidentul –Alianţa nord-atlantică- nu doresc ca Rusia să dicteze condiţiile la masa negocierilor. Singura soluţie la conflictul ruso-ucrainian este aşadar, câmpul de luptă. Deşi numeroase conflicte sunt rezolvate la masa negocierilor, nu este cazul, de această dată, şi Ucraina trebuie să câştige, fiind ajutată cât timp va fi nevoie, cum a declarat Jens Stoltenberg. UE a lansat deja una din cele mai mari misiuni de pregătire militară din istoria sa vizând antrenarea a 15.000 de ucrainieni în mai multe state membre, care în trei luni vor fi… operaţionali. Dintre toate ipotezele enunţate în cursul zilei de ieri, cea mai importantă este că nu s-a validat aceea de „eroare rusă”. Lucrurile s-ar fi complicat teribil.
