Sâmbătă, la Iaşi, a avut loc prima şedinţă comună a Guvernelor României şi Republicii Moldova, care s-a desfăşurat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Reuniunea a durat aproximativ trei ore, iar la final au fost semnate mai multe documente bilaterale. La ieşirea din sediul Universităţii, membrii celor două guverne au fost huiduiţi de un grup de aproximativ 20 de persoane, aflate pe trotuarul din faţa instituţiei, oamenii scandând „Jos Guvernul securist”, „Jos mafia”, „Afară, afară, trădători din ţară”, „Vrem anticipate”, „PDL – UDMR, aceeaşi mizerie”, „Cuza domnitor, Băsescu trădător”.
Cu ocazia acestei şedinţe, membrii guvernelor român şi moldovean au convenit ca proiectul de interconectare a reţelelor de transport al gazelor naturale Ungheni-Iaşi să fie finalizat în acest an, a anunţat premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, la final. În vara anului trecut, oficialii declarau că realizarea gazoductului Ungheni-Iaşi, investiţie de 19 milioane de euro, este susţinută atât de Uniunea Europeană, cât şi de Federaţia Rusă. Prin această conductă România va putea să importe şi să exporte gaze naturale, având în vedere că între 16 şi 18% din gazele exportate de Gazprom în Europa trec prin conducte aflate pe teritoriul Republicii Moldova.
Un alt aspect convenit este conectarea, cât mai rapidă, a infrastructurii de transport a Republicii Moldova la toate axele şi coridoarele europene care traversează România, pentru a reduce costul şi durata călătoriilor între cele două ţări. „(…) Cele două ministere de resort au convenit formarea unui grup de lucru la nivel de experţi, care să asiste autorităţile de la Chişinău în atragerea de finanţare internaţională pentru proiectul căii ferate cu ecartament îngust (1435 mm) Ungheni-Chişinău”, se arată într-un comunicat transmis de Guvernl român. România şi Republica Moldova vor promova, de asemenea, o rută a viitoarei Autostrăzi Inelare a Mării Negre (AIMN), iar suprapunerea acesteia cu principalele axe de transport ale UE, cu includerea Chişinăului şi a Bucureştiului în acest parcurs, sunt elemente care fac proiectul relevant economic. În acest sens, miniştrii Transporturilor din cele două ţări au semnat o scrisoare comună către Secretariatul Tehnic al AIMN, de susţinere a traseului Giurgiu-Bucureşti -Focşani-Albiţa-Chişinău-Odessa, precum şi conexiunea cu Marea Neagră prin Portul Constanţa. De asemena, s-au angajat să caute mijloace de punere în practică a interconectării viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni cu infrastructura de transport rutier de pe teritoriul Republicii Moldova, printr-un pod peste Prut, la Ungheni.
