Vizita vicepreşedintei SUA, Kamala Harris, la Bucureşti, circumscrisă deplin parteneriatului strategic între cele două ţări, este un eveniment major, menit să asigure România de întregul sprijin al Washingtonului, pe flancul estic al NATO în plin război în Ucraina, unde preşedintele Joe Biden a anunţat deja, de la începutul lunii trecute, desfăşurarea suplimentară a 1000 de militari, dintr-un regiment de infanterie Striker, aflaţi anterior în Germania. Problema vulnerabilităţii la Marea Neagră este una dezbătută de mai mulţi ani dar rămasă fără soluţie. Cum ieri, Kamala Harris s-a aflat la Varşovia, unde a discutat cu preşedintele polonez Andrzej Duda şi premierul Mateusz Morawiecki, reiterând mesajul Casei Albe, că SUA sunt pregătite să protejeze fiecare centimetru al teritoriului NATO, vizita începută astăzi este considerată parte a ofensivei diplomaţiei americane, care a inclus şi un turneu al secretarului de stat Antony Blinken prin 6 ţări europene. La Bucureşti, numărul doi din administraţia SUA are prevăzute întâlniri tete-a-tete cu preşedintele Klaus Iohannis, dar şi cu premierul Nicolae Ciucă. Polonia şi România sunt considerate importante ţări aliate ale SUA în Estul Europei găzduind scuturi anti-rachetă. Fireşte, o componentă a vizitei o va constitui şi criza refugiaţilor: 2,5 milioane persoane de la debutul invaziei. În Polonia, Kamal Harris a vizitat tabere de refugiaţi, deplângând situaţia în care s-a ajuns. România are şi ea tabere de refugiaţi. Astăzi, înainte de a participa la reuniunea informală a Consiliului European, care se desfăşoară la Versailles, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că va discuta cu vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, despre postura NATO pe Flancul Estic, Grupul de Luptă aliat care ar urma să fie găzduit de România şi despre soldaţii americani care au venit în ţara noastră. Despre această vizită oficială, Administraţia Prezidenţială a spus că prezenţa la Bucureşti a vicepreşedintelui Kamala Harris reconfirmă soliditatea Parteneriatului strategic bilateral şi angajamentul ferm al Statelor Unite de a susţine securitatea României şi a aliaţilor NATO de pe Flancul Estic, reflectând, totodată, aprecierea Administraţiei americane pentru abordarea responsabilă şi implicată a ţării noastre în contextul ameninţărilor actuale de securitate generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse, precum şi în gestionarea fluxurilor de refugiaţi de la graniţe şi acordarea de asistenţă umanitară. Întrevederea dintre cei doi oficiali se înscrie în cadrul eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare strânsă în vederea gestionării situaţiei de securitate, în special la Marea Neagră, cu impact asupra securităţii euroatlantice, şi vine în continuarea consultărilor la cel mai înalt nivel între liderii aliaţi din 11, 18 şi 28 februarie, la care a participat preşedintele Klaus Iohannis şi care au avut loc la iniţiativa preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden. Prezenţa vicepreşedintei SUA la Bucureşti poate prilejui şi discutarea altor teme, de importanţă cardinală pentru actualul moment pe care îl traversează Europa. Oricum, simbolistica vizitei este una care sugerează importanţa strategică a României, ca membru NATO, credibilitatea ei, în această regiune extrem de sensibilă, în aceste momente.
