Operele din România deschid luna aniversară Virginia Zeani

0
411

Programul a debutat pe 10 octombrie, cu spectacolul La Bohème, de Giacomo Puccini, prezentat în cadrul Festivalului Internațional „Timișoara Muzicală”, ediția a XLV-a

 Soprana Virginia Zeani, una dintre cele mai strălucitoare stele ale operei, iubită de critică și de public deopotrivă și prețuită de lumea academică internațională, este sărbătorită în România, la inițiativa Festivalului Regal de Operă “Virginia Zeani” și a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Toate teatrele lirice naționale îi dedică spectacole Virginiei Zeani în octombrie, luna în care L’Assoluta va împlini 96 de ani. În perioada 10-31 octombrie, muzicienii îi aduc un omagiu artistei de legendă, pentru imensa ei contribuție la dezvoltarea operei mondiale și pentru munca sa valoroasa în slujba culturii, la nivel global.

Pentru 30 de ani ”prima donna assoluta” a marilor scene internaționale și pentru tot atâta timp profesor emerit de muzică al Universității Indiana din Statele Unite, Virginia Zeani este un important reper al lumii culturale și unul dintre cele mai puternice simboluri ale României. Pentru a elogia acest parcurs de excelență, Craiova, Constanța, Timișoara sau Bucureștiul, alături de Brașov, Galați, Cluj-Napoca sau Iași, îi aduc un omagiu artistei născute pe 21 octombrie, în satul Solovăstru din Mureș. Din dragoste și imens respect pentru Doamna Virginia Zeani, acestui demers i se alătură Filarmonica de Stat și Episcopia Greco-Catolică din Oradea, consecvenți promotori ai parcursului profesional al sopranei de legendă.

“Este un privilegiu și o misiune pentru Opera Națională Română din Cluj-Napoca, un reper cultural european și primul teatru liric al României, să ducă mai departe mesajul de excelență al uneia dintre personalitățile transilvane emblematice, cu relevanță la nivel național și internațional. Omagiem o voce imensă, modelată de pasiune, și un parcurs profesional exemplar, ghidat de înalte valori profesionale și morale. Sărbătorim în acest fel însăși opera, omagiind o legendăîn care se întâlnesc toate avatarurile teatrului liric ale secolului trecut. Misiunea noastră este să împărtășim harul și o facem cu bucurie mai ales acum, evocând impresionantul palmares al unei artiste care a fermecat lumea prin viziune și educație – păstrându-și totodată, modestia, gentileţea și iubirea pentru ceilalți. Sper ca acest fermecător simbol să aducă încă o dată mulți oameni laolaltă, fie și doar în spațiul virtual, sub cupola iubirii pentru muzică și frumos”.

Lect. univ. dr. Florin Estefan

Manager General al

Operei Naționale Române din Cluj-Napoca

Sărbătorim acest moment, încredințați că artiștii de operă rămân neatinşi de trecerea anilor și că acel eu care a strălucit cândva pe scenă rămâne veșnic tânăr. Cu ochi de smarald şi un farmec scenic radiind pasiune, Virginia Zeani, „Sarah Bernhardt a teatrului de operă”, și-a păstrat reputația în epoca marilor dive în arta lirică mondială. Maria Calles însăși spunea, cândva, că Virginia Zeani este singura artistă lirică din lume care-i poate da emoții. A susținut spectacole în Anglia în anul încoronării Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii și a păstrat, pe toată durata carierei sale artistice, relații apropiate cu Principatul Monte Carlo. Compozitorul Francis Poulenc a creat o operă special pentru ea, a fost decorată de Regele Farouk al Egiptului și l-a susținut, încă de la începutul carierei sale pe Plácido Domingo.

Devenise atât de respectată, încât tatăl lui Pavarotti a rugat-o cândva să-i ajute băiatul, talentat, dar timid, să-și găsească drumul în lumea artistică. Andrea Bocelli i-a făcut o reverență, într-un clip transmis iubitorilor de operă din toată lumea, mulțumindu-i Virginiei Zeani pentru lecțiile de canto pe care i le-a oferit, cândva, la Torino. Munca ei a fost recunoscută cu peste 50 de premii şi distincţii naţionale şi internaţionale, este doctor honoris causa al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și este deţinătoarea Decoraţiei Regale “Nihil Sine Deo”, acordată în 2011 de regele Mihai I al României. Poate că a fost o vreme mai puțin cunoscută publicului larg din țara ei natală, dar asta pentru că a avut trei vieţi, așa cum a spus-o în memoriile sale: una în România, până la 21 de ani, alta în Italia – până la 55, şi a treia în Statele Unite. Virginia Zeani trăiește în prezent în Florida, undeva, pe un țărm al Atlanticului, ferit de ierni aspre și doar din când în când vizitat de uragane capricioase…

“Virginia Zeani a ajuns în România pentru ultima oară în 2011. Am avut privilegiul să o reîntâlnesc câțiva ani mai târziu, în Statele Unite. Am avut unul dintre acele momente, rare şi incredibil de preţioase, în care am iubit felul în care timpul şi aerul s-au adunat în jurul meu şi mi-au oferit bucuria unei asemenea întâlniri. Ştiţi, e senzaţia aceea de prea mult, prea frumos, prea bine, ca atare prea de necrezut. Fiind aşa de neverosimilă, te apropii de ea în vârful picioarelor şi nu îţi dai voie să te umple pe deplin, de frică să nu se evapore într-o clipă…”

Marius Constantinescu

Jurnalist, prezentator, producator TVR

“Sperăm ca întreaga lume culturală să ni se alăture în acest demers, valoros, generos și nobil, de omagiere a unei personalități copleșitoare. Virginia Zeani a câștigat dragostea și admirația publicului, devenind un garant al înaltelor valori și aspirații și un ambasador al spiritului și al culturii românești în lume. Sperăm, totodată, să-i avem alături pe toți iubitorii de muzică, fie și mediat, iar casele lor sau sălile operelor să răsune de aplauze. Am construit cu dragoste și admirație, respectând valorile care au guvernat destinul unei tinere care, la vârsta de 13 ani, a pornit să-și înfrunte viața dintr-un sat transilvan, ajungând diva adorată a marilor teatre ale lumii. Ducem mai departe această misiune, conștienți și onorați de simbolul prețios în slujba căruia ne-am pus entuziasmul”

Péter Kolcsár

Director Artistic al Festivalului

Regal de Operă “Virginia Zeani”

 PROGRAM ANIVERSAR VIRGINIA ZEANI

 10 octombrie 2021, LA BOHÈME, Giacomo Puccini | Opera Națională Română Timișoara

În cadrul Festivalului Internațional „Timișoara Muzicală”, ediția a XLV-a

16 octombrieLa Traviata, de Giuseppe Verdi | Teatrul Național de Operă și Balet “Oleg Danovski” Constanța

16 octombrieLaTraviata, de Giuseppe Verdi | Opera Brașov

24 octombrie – Carmen, Georges Bizet | Opera Națională Română Cluj Napoca

21 octombrie Norma, Vincenzo Bellini | Opera Română București

În cadrul Programului Centenar

21 octombrie – aniversare online | Flarmonica de Stat din Oradea

27 octombrieCarmen, Georges Bizet | Opera Națională Română Iași

Vor interpreta soliștii, corul, corul de copii, baletul și orchestra

Operei ieșene, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare

28 octombrie – Samson și Dalila, Camille Saint-Saëns | Opera Maghiară din Cluj-Napoca

30 octombrieLaTraviata, de Giuseppe Verdi | Opera Națională Română Craiova

31 octombrie – Don Giovanni, de Wolfgang Amadeus Mozart în Deschiderea Festivalului Internațional “Leonard” | Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați

15 decembrie – Concert aniversar | Episcopia Greco-Catolica Oradea“Dincolo de a fi un curaj transformat în responsabilitate, inițierea și dezvoltarea Festivalului Regal de Operă Virginia Zeani a fost pentru mine o misiune de credință. M-am născut în Solovăstru, satul natal al sopranei legendare, locul din care ”prima donna assoluta” a marilor teatre lirice europene a făcut primul pas din impresionantul său parcurs. Imensul ei talent ei a prins aripi pornind dintr-o lume mică. S-a lăsat inspirată de păsări, de bătrânii satului, de gâze sau de animale, așa cum avea să o spună, mai apoi, în întâlnirile cu regi și președinți sau cu adoratorii săi din toate colțurile lumii”

Marian Jurgiu,

Directorul General

Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani”

VIRGINIA ZEANI, scurtă istorie.Probabil, cea mai distinsă și mai fermecătoare soprană din toate timpurile, cu ținută imperială și alura hollywoodiană, Virginia Zeani este ea însăşi o poveste, pe lângă poveștile ei de viaţă formidabile. Amintirile ei sunt tot atâtea momente cu valoare istorică, din întâlniri cu Vittorio de Sica sau Fellini, cu Tyrone Power, Domingo sau Grace Kelly. Povestea Virginei Zeani începe într-o Românie aflată în reconstrucție după Primul Război Mondial. S-a născut în 1925, la câțiva ani după ce ultimele rafale de tun amuțeau, lăsând în urmă în amintiri cumplite legate de teroarea și tristețea unor ani apăsători de război. “Părinţii mei erau oameni deprinşi cu munca pământului, fără şcoală sau educaţie. S-ar putea spune că nu mă născusem în cea mai potrivită familie pentru cineva care îşi doreşte o carieră muzicală”, scria Virginia Zeani în memoriile sale. A fost educată, la primii pași din România, de strălucita soprană din Rusia Lydia Lipkowska, cândva o mare cântăreaţă de la Opera Metropolitan – bună prietenă cu Caruso și Şaliapin. Dirijorul Narducci și cântărețul Aureliano Pertile aveau să șlefuiască decisiv acest diamant, mai târziu, în Italia.

După teroarea celui de-al Doilea Război Mondial, gândul de a părăsi țara a devenit, atât pentru Virginia, cât și pentru ai ei, un imperativ absolut. Ocazia pe care o aştepta s-a ivit abia în 1947, când avea 21 de ani și i s-a oferit o bursă de şase luni în Italia, cu aprobarea preşedintelui de atunci, Petru Groza. Virginia Zeani a fost o emigrantă săracă, venită dintr-o ţară pustiită de comunism. Nu avea altă avere în afară de propria-i voce. A ajuns la Milano în 1947, un an după ce vestita La Scala – distrusă complet într-un bombardament la 15 august 1943 -, s-a redeschis în deplina sa splendoare tradiţională. În același an ajungea la Milano și Maria Callas, dar și basul Nicola Rossi-Lemeni, bărbatul care avea să-i devină soț Virginei Zeani zece ani mai târziu. A debutat La Teatro Duse din Bologna, în Traviata. Apoi, Violetta Valéry din „Traviata” a devenit un rol-pivot al carierei sale, pe care l-a întruchipat un sfert de secol, pe toate scenele lumii. L-a jucat de peste 640 de ori, ceea ce este un record mondial absolut.

Virginia Zeani a îmbinat rolurile de soprană lirico-lejeră cu cele dramatice, cunoscând succese deosebite la Florenţa, Barcelona, Viena, Sankt Petersburg, Paris. A strălucit în fiecare rol, de la Gilda din Rigoletto și Mimi din Boema, Adina din Elixirul dragostei sau Margareta din Faust, la Somnambula, Aida, Madama Butterfly, Tatiana din Evgheni Oneghin, Manon Lescaut, Tosca, Adriana Lecouvreur, Fedora, Lina din Stiffelio, Elisabetta din Don Carlo, Desdemona din Otello, Charlotte din Werther, chiar Senta din Olandezul zburător şi Elsa din Lohengrin. Toate aceste roluri i-au stabilit o reputație de necontestat în repertoriul de „Bel Canto”.