Data de 01 septembrie marchează un eveniment istoric în evoluția Jandarmeriei Române. Astăzi, se împlinesc 128 ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Rurale, eveniment care la vremea respectivă a mărit considerabil competențele și responsabilitățile jandarmilor pentru gestionarea ordinii publice în mediul rural, zone forestiere, săteşti, agricole şi petroliere. „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea, în comunele rurale, la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi executărei legii…O supraveghere neîntreruptă şi o acţiune preventivă constă esenţa serviciului său.”
Aşa începea articolul 1 din „Legea asupra Gendarmeriei Rurale” din 1 septembrie 1893. Pregătit de Guvernul condus de Lascăr Catargiu, dezbătut de cele două Camere ale Parlamentului, proiectul Legii de Organizare şi Funcţionare a Jandarmeriei Rurale a fost promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30.08.1893, în urma căruia la 01 septembrie 1893 a luat fiinţă Jandarmeria Rurală. În România sfârşitului de secol XIX se întâlneau trei forme de organizare a Jandarmeriei:
- O structură de jandarmerie subordonată Ministerului de Război, folosită de organele care răspundeau de asigurarea ordinii în stat, mai ales în capitală;
- O structură de jandarmeriei organizată la nivelul judeţelor şi plăşilor;
- O structură de jandarmerie cu atribuţii de asigurare a ordinii la comune şi sate.
Prin legea din 1 septembrie 1893 se recunoştea necesitatea existenţei unei structuri militare, menită să gestioneze probleme de ordine publică în mediul rural şi, totodată, se crea cadrul legal necesar funcţionării acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor pentru care fusese înfiinţată. Obiectivul principal al Jandarmeriei Rurale era PREVENIREA comiterii de fapte care contraveneau ordinii publice. A luat fiinţă , astfel, Inspectoratul General al Jandarmeriei, organ central de conducere şi control, cu sediul la Bucureşti și au fost constituite 4 Circumscripţii de Jandarmi, cu sediile la Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi Craiova. La nivelul fiecărui judeţ funcţiona o companie de jandarmi cu sediul în reşedinţa judeţului, având în compunere la rândul lor, secţii – la plăşi şi posturi de jandarmi – la sate.
