Aflat la Zalău, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PNL, Ludovic Orban, cu suverana sa autoritate a făcut, într-o conferinţă de presă, referiri măgulitoare –adevărată caracterizare- asupra Ramonei Săseanu, numită director interimar la Societatea Română de Televiziune. „Doamna Săseanu este un om de media, care are aproape 20 de ani de activitate în mass-media, care a lucrat în PRO TV, în TVR foarte mulţi ani, care e practic reprezentantă a studioului teritorial Craiova. Propunerea este de interimat. Sigur că după ce se va modifica legislaţia(…) se va desfăşura şi procedura efectivă şi a directorului general(…). Este director interimar, este un om cu studii, un om cu experienţă în media, un om care poate să gireze în condiţii mai mult decât rezonabile interimatul acestei funcţii”, relatează Agerpress. La aşa discurs „îngrijit”, aşa… caracterizare. Ne-a mai spus Ludovic Orban că numita Ramona Săseanu era redactor la Departamentul minorităţilor naţionale de la TVR Craiova, şi în cadrul emisiunilor se promova specificul diferitelor minorităţi care trăiesc în România, fără a se îndoi dacă există un asemenea… departament. Oferta liberală pentru postul de director interimar al TVR este de fapt oferta lui Ludovic Orban, pe motivul cardianal că are legitimitatea fidelităţii. Devotată cauzei, prin obedienţa fără breşe, cu veleităţi inchizitoriale, uşor de ghidat prin subtile strategii de culise, Ramona Săseanu este ceea ce se căuta. Numai că întreaga cosmetizare a portretului acesteia e confuză, până la nevroză. Zdrobit de propria importanţă –efemeră- Ludovic Orban, cu nervii săi de oţel are inflamaţiuni apoplectice şi crampe stomacale în efortul de a gândi logic. Încât mai mult decât indignare, stârneşte uimire şi o resemnată bună-dispoziţie. Aşadar, în opinia sa, oferta are numai şi numai calităţi. Un pogon de studii, chiar dacă unele sunt neclare, legitimează o persoană… rezonabilă. Ce a omis Ludovic Orban să adauge este că Ramona Săseanu este „cultă”, ahtiată… de lectură. Incompetenţa adusă la putere nu s-a inventat acum şi nu e nevoie de multe comentarii. Prin discursul său, realmente neîngrijit stilistic, cum spuneam, Ludovic Orban lasă impresia că nu a ales brambura sau a avut motivaţii impure promovând o non-valoare, ci a ales ditamai vedeta presei din Bănie, ahtiată de ascensiune profesională prin strategii interesante. Iar Ludovic Orban ştie să aprecieze „valoarea”, aidoma unui colecţionar de tablouri, şi asta o demonstrează cu prisosinţă, prin politica sa de cadre.