Comuna doljeană Bistreț este una din cele cinci zone-“pilot” incluse într-un proiect de anvergură internațională, “Danube FloodPlain”. Zona a fost vizitată, ieri, de către reprezentanții Administrației Naționale Apele Române, Administrației Bazinale de Apă Jiu și de ceilalți parteneri implicați. Organizatorii proiectului își doresc să reabiliteze zona Luncii Dunării, ca astfel să fie redus riscul de inundații din zonă. Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea managementului apelor transfrontaliere și prevenirea riscului la inundații, maximizând pe biodiversitate.
„Proiectul Danube FloodPlain este unul început în anul 2018. Avem 17 parteneri la nivelul bazinului Dunării, vorbim de toate țările prin care Dunărea trece. Am încercat să atingem obiectivele proiectului orientate către managementul riscului de inundații, pe de-o parte, și pe de altă parte, către serviciile de ecosistem. Analiza a fost făcută pe tot fluxul Dunării și astăzi suntem la Bistreț, pentru că la nivelul proiectului au fost alese cinci zone-pilot.Zona-pilot Bistreț a fost selectată tocmai prin prisma evenimentelor care s-au întâmplat în 2006 și încercăm să găsim soluțiile cele mai bune pentru consolidarea lucrărilor existente.După o mică oprire la Primăria Bistret, am plecat spre a vedea zona și a face o vizită pe teren”, a precizat Sorin Rîndașu-Beuran, director Departamentul pentru Situații de Urgență, Administrația Națională a Apelor Române. “Implementarea proiectul DANUBE FLOODPLAIN a început în data de 1 iunie 2018 și se va încheia la 30 noiembrie 2021. Proiectul este implementat cu finanțare asigurată prin Programul Interreg Europe – un program al Uniunii Europene pentru cooperare inter-regională care ajută autoritățile locale și regionale din Europa să elaboreze și să promoveze prin Programul Transnațional Dunărea, politici mai bune de coeziune economică, socială și teritorială în regiunea Dunării prin integrarea acestora în diferite domenii specifice”, explică directorul adjunct al A.B.A Jiu, Marin TALĂU.
Prevenirea inundațiilor poate fi realizată printr-un management integrat al apei în țările din lungul bazinului dunărean
Proiectul DANUBE FLOODPLAIN este finanțat de Programul Interreg Europe prin Programul Transnațional Dunărea 2014-2020 și este implementat de 18 instituții și organizații partenere și 4 instituții cu rol de parteneri strategici asociați din zece țări care fac parte din bazinul fluviului Dunărea (Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria , Slovacia, Slovenia, România și Republica Serbia). Instituțiile și organizațiile partenere din România sunt Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române” care are și rolul de lider al proiectului, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și WWF România.
Obiectivele principale ale proiectului
Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea managementului apelor transfrontaliere și prevenirea riscului la inundații, maximizând în același timp beneficiile pentru biodiversitate. Acest lucru ar putea contribui la crearea unei rețele de ecosisteme acvatice mai stabile și bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităților locale și care să reducă atât impactul diferitelor activități umane, precum și efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătățirea cunoștințelor despre managementul integrat al apei în rândul țărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice și a celor „verzi”, adoptarea unor măsuri de retenție naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor părților interesate (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea și implementarea durabilă a unor astfel de proiecte.
Situația actuală și pericolul inundațiilor
Lucrările de regularizare istorice și recente – baraje și diguri, întreruperea conectivității longitudinale și laterale, modificările în modul de utilizare al terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării, au dus la reducerea masivă a suprafețelor de luncă. Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunitățile locale care au fost expuse inundațiilor, cât și asupra biodiversității. Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecție naturală împotriva inundațiilor cauzate de viituri și scurgeri rapide, iar scăderea suprafeței acesteia, împreună cu ploile torențiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundații masive în Europa începând cu anul 2002. În același timp, reducerea suprafețelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme și implicit scăderea biodiversității, o bogăție a acestor zone în trecut.
