România în pandemie. Cum a venit cercetarea românească în sprijinul bolnavilor de cancer

Utilizarea inteligenţei artificiale (IA) în medicină a ajuns să acopere subiecte ample, de la informatică la aplicarea nanoroboţilor pentru administrarea de medicamente. Odată cu dezvoltarea avansată a sistemelor IA şi învăţarea automată, apar aplicaţii medicale importante. Dacă un sistem de inteligenţă artificială dezvoltat de cercetătorii de la UCLA din SUA, poate ajuta radiologii şi specialiştii în oncologie în diagnosticarea cancerului de prostată, un alt sistem de inteligenţă artificială, dar de data asta dezvoltat de cercetători din România şi Norvegia, ajută medicii oncologi în ceea ce priveşte diagnosticul tumorilor greu accesibile din plămân sau pancreas. În plină pandemie de Covid 19, când medicii oncologi atrag atenţia asupra faptului că pacienţii cu cancer sunt mai susceptibili infecţiei decât populaţia generală, având un sistem imun deficitar marcat de scăderea numărului de limfocite şi neutrofile, atât din cauza imunosupresiei produse de boală, cât şi din cauza tratamentelor antineoplazice, la Craiova, într-unul din laboratoarele ultra-moderne ale INCESA – Infrastructura de cercetare în ştiinţe aplicate, se lucrează la un proiect de cercetare de mare anvergură  : “Îmbunăţăţirea diagnosticului în cancer pentru endoscopia flexibilă prin utilizarea roboticii medicale şi a inteligenţei artificiale (IDEAR)”.

Datele privind riscurile şi severitatea bolii infecţioase COVID-19 la pacienţii cu cancer sunt în curs de evoluţie, indicând faptul că aceştia reprezintă o categorie la risc crescut şi sunt mai vulnerabili faţă de infecţia virală, comparativ cu populaţia generală. Nu se poate vorbi despre o abordare universal valabilă în oncologia medicală pe perioada pandemiei COVID-19, iar deciziile terapeutice sau de urmărire diferă de la caz la caz. Diversitatea tipurilor de cancer, stadiile variabile în care acestea sunt diagnosticate şi tratate, precum şi caracteristicile diferite ale pacienților sunt factori care se iau în considerare pentru decizia individualizată, medicul oncolog punând în balanţă riscul de infecţie cu SARS-CoV-2 şi beneficiile administrării terapiei oncologice.

Cele mai inovatoare metode de tratare a cancerului sunt cele pe baza de imunoterapie

Medicul oncolog, Irina Stancu, de la Gral Medical, are peste 20 de ani de experienţă, iar în perioada de pandemie, clinica a fost deschisă non-stop, toţi bolnavii de cancer au beneficiat de consultanţă şi tratament. Oncologul craiovean susţine că teoretic, bolnavii de cancer sunt mai expuşi pe motiv de imunitate şi asta pentru că această boală, cancerul, în sine, este o boală a scăderii imunităţii. “Celule canceroase avem toţi, dar sistemul imunitar este cel care ne ajută să nu ne îmbolnăvim de cancer. Cele mai noi şi inovatoare metode de diagnosticare şi tratare a cancerului sunt cele pe baza de imunoterapie, care se referă la orice tip de tratament care este dezvoltat pentru a stimula sistemul imunitar să lupte impotriva bolilor, inclusiv a cancerului. Spre deosebire de chimioterapie, care functionează prin distrugerea celulelor canceroase, imunoterapia actionează asupra celulelor sistemului imunitar pentru a le ajuta să atace celulele canceroase. Aşadar, la un pacient cu sistem imunitar scăzut, pentru că de asta a făcut cancer, virusul Covid 19 este mult mai agresiv. Pe un sistem imunitar scăzut, virozele oricum acţionează mai dur, toate virozele”, a explicat Irina Stancu.

Pacient cu Covid şi fără simptom

Medicul oncolog a realizat în această perioadă un studiu propriu, fiind vorba despre propriile observaţii pe marginea modului în care s-au comportat pacienţii. “Noi am lucrat din prima zi în care s-a declarat pandemia, nu am întrerup în nicio zi. Am testat şi am tratat fără întrerupere. Ce am observat eu ? Dar repet, analiza e făcută strict doar pe pacienţii mei. Am observat că numărul celor diagnosticaţi pozitiv din rândul bolnavilor de cancer nu ar fi cu mult mai mare decât media generală a pancienţilor nonocologici, testaţi pozitiv cu Covid 19. Iar ca simptome, nu mi s-a părut că ar avea o simptomatologie mai agresivă faţă de bolnavii nonocologici. De exemplu, am un pacient cu un singur plămân, pentru că s-a operat, făcea chimioterapie şi a fost diagnosticat cu Covid 19, dar nu a avut absolute niciun simptom. Aşadar, şi bolnavii de cancer pot avea Covid 19 şi să nu aibă simptom. În legătură cu decesul bolnavilor de cancer, aici e foarte greu să spui, cât se datorează virusului şi cât se datorează bolii în sine. În acest caz, cine stabileşte cauza, cred că se hazardează grav şi asta pentru că pe pacienţii oncologici orice îi poate dezechilibra…”, a mai explicat medicul oncolog, Irina Stancu.

Pacienţii bolnavi de cancer pot avea sentimente suplimentare de anxietate

La nivel global, pandemia COVID-19 a provocat diverse grade de probleme de sănătate mintală, cum ar fi stresul, anxietatea, simptomele depresive, insomnia, negarea, mânia şi frica. Pacienţii bolnavi de cancer, atât în curs de tratament, cât şi în urmărire clinică, pot avea sentimente suplimentare de anxietate sau teamă, simţindu-se vulnerabili în faţa reapariţiei sau progresiei bolii.  “Urmărind numărul de cazuri COVID-19 din populaţia generală, pacienţii oncologici pot resimţi singurătatea şi izolarea, fiind un factor stresant suplimentar în viaţa acestora.. Cred că la această categorie e mai problematică partea cu stresul psihologic, care se instalează din momentul în care ţi se spune diagnosticul, iar imunitatea scade şi pe fond de stress. Lucrurile sunt într-un fel legate. Şi alimentaţia este foarte importantă la aceşti pacienţi”, a mai competat medical.

Prototip avansat al unui echipament medical

Dar bolnavii de cancer nu sunt singuri în această luptă a lor şi anual sunt alocaţi bani foarte mulţi pentru diverse programe de cercetare care să ajute atât la îmbunătăţirea diagnosticului, cât şi la dezvoltarea unor noi tratamente şi terapii. Astfel, mai mulţi cercetători din România şi Norvegia coordonaţi de prof.univ.dr Lucian Gruionu, de la Universitatea din Craiova, în plină pandemie de Covid 19, în septembrie anul trecut,  au primit finanţarea pentru un proiect de cercetare intitulat “Îmbunăţăţirea diagnosticului în cancer pentru endoscopia flexibilă prin utilizarea roboticii medicale şi a inteligenţei artificiale (IDEAR)”. Promotorul acestui proiect este Universitatea din Craiova, iar partenerii sunt Universitatea Politehnică Bucureşti; Delta Health Care SRL – Ponderas Academic Hospital; iar din Norvegia – SINTEF Digital; St. Olavs Hospital HF şi Ceetron AS. Proiectul este finanţat prin Mecanismul Financiar 2014-2021 şi bugetul de stat, prin Programul „Cercetare RO 02”. “Obiectivul nostru principal este să dezvoltăm un prototip avansat al unui software medical şi al unei platforme robotizate pentru îmbunătăţirea diagnosticului în endoscopia flexibilă folosind inteligenţa artificială şi robotica medicală. Acest complex echipament va ajuta la depistarea şi tratarea precoce a cancerului, odată cu creşterea ratei de succes, reducerea expunerii la radiaţii a pacientului și medicului şi scăderea costurilor acestor procedure medicale.”, a explicat cercetătorul Lucian Gruionu, director proiect, Universitatea din Craiova. a explicat cercetătorul Lucian Gruionu, director proiect, Universitatea din Craiova.

Valoarea totală a proiectului este de 5.623.814,20 lei din care asistenţa nerambursabilă din partea Mecanismul Financiar Spaţiul Economic European şi Mecanismul Financiar Norvegian este de 4.780.242,07 lei, din bugetul naţional 843.572,13 lei iar contribuţia proprie de 262.739,40 lei. Durata proiectului este de 36 luni începând cu data de 1 Septembrie 2020.

Utilizarea ghidării electromagnetice şi robotice

Lucian Gruionu a explicat că în timpul procedurii de endoscopie în care o cameră video este introdusă în căile respiratorii sau cavitatea abdominală, nu este posibilă detectarea unor leziuni maligne localizate în zone inguste, precum căile de la periferia plămânului, în afara peretelui bronşic din parenchimul pulmonar sau în interiorul ficatului, caz în care este necesară utilizarea ghidajului prin fluoroscopie, metodă care determină iradierea pacientului şi a medicului ce realizează procedura. “În aceste situaţii, diagnosticul poate fi îmbunătăţit prin utilizarea unor sisteme de navigaţie şi echipamente robotizate care să controleze cateterele şi instrumentele de biopsie ce trebuie extinse în afara bronhoscopului sau endoscopului pentru atingerea ţintei.  Platforma IDEAR va permite concomitent vizualizarea ţintei, a anatomiei învecinate şi a imaginilor CT/RMN, va calcu la calea optimă către ţintă şi va ghida cu precizie instrumentul de biopsie către aceasta. Cea mai inovatoare caracteristică a IDEAR o reprezintă posibilitatea de a efectua atât a diagnosticul cât şi tratamentul în timpul aceleia și proceduri, folosind un sistem robotizat şi a unor instrument epersonalizate cu ghidare dublă electromagnetică si optică”, a mai spus prof.univ.dr Lucian Gruionu. Acesta mai susţine că proiectul îndeplineşte obiectivele şi priorităţile programului de cercetare pe de o parte, prin consolidarea cooperării de lungă durată dintre universităţile româneşti şi norvegiene, spitale şi parteneri din industrie, pe de altă parte prin creşterea infrastructurii de cercetare cu noi cercetatori ce vor lucra într-un mediu ştiinţific extrem de profesional şi nu în ultimul rând,  prin îmbunătăţirea performanţei şi vizibilităţii ştiinţei româneşti la nivel internaţional.

***

  Lucian Gruionu este profesor și conducător de doctorat la Universitatea din Craiova și fondator al Laboratorului de Micro-Tehnologii și Inginerie Medicală din Centrul de Cercetare INCESA al aceleași universităţi. Prof. Gruionu a fost cercetător doctorand în robotică medicală la Universitatea Johns Hopkins, SUA în 2001-2002 şi postdoctorand în imagistică şi radiologie intervențională la Universitatea Georgetown, SUA în 2006. Activitatea de cercetare a profesorului Gruionu din ultimii 20 de ani s-a concentrat pe inginerie biomedicală şi inovare în medicină pentru dezvoltarea de noi instrumente şi echipamente. În timpul carierei sale de cercetare, a fost investigator principal/director pentru două proiecte de cercetare internaţionale şi 13 naţionale, este autor şi coautor a 36 de articole ştiinţifice publicate în reviste internaţionale de prestigiu, două brevete internaționale şi unul national, şi alte peste 80 de publicaţii ştiinţifice în jurnale şi în volumele unor prestigioase conferinţe, toate în domeniul ingineriei medicale. Prof. Gruionu este co-fondator a două start-up-uri de cercetare și dezvoltare în domeniul ingineriei biomedicale axate pe dezvoltarea de tehnologii innovative software şi hardware.

http://<

Acest articol a fost publicat pe PressHUB și Cuvântul Libertății în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.