Universitatea Craiova – Academica Clinceni 0-1
A marcat: Cascini 58.
Universitatea Craiova: Pigliacelli 4 – Mitran 4 (18 Vătăjelu) 6, Bălaşa 6, Acka 6, Bancu 7 – Bic 4 (60 Căpăţână) 4, Nistor 4, Cicâldău 4 – Ivan 5 (60 Ofosu) 5, Baiaram 4, Mamut 4 (60 Tudorie) 4. Antrenor: Cristiano Bergodi. Rezerve: Marinescu – Papp, Mateiu, V. Constantin, Bărbuţ.
Academica Clinceni: Vâlceanu – Pashov, Jutric, Gardoş (88 Bilali), Dobrescu – Cebotaru, Cascini – Cordea, Morar (17 Chunchukov), Petrescu (88 Achim) – Rusescu (80 Dumitriu). Antrenor: Ilie Poenaru. Rezerve: Ureche – Chandarov, Andronic, Boiciuc, M. Şerban.
Arbitru: Marian Barbu. Asistenţi: Mihai Artene, Daniel Hulubei. Rezervă: Robert Avram.
Observatori: Ioan Bogdan, Cornel Fecioru.
Să fim sinceri, la ce joc a etalat Craiova în acest sezon era cel puţin surprinzător parcursul impecabil din campionat. La al optulea hop, cu o echipă comunală, s-a spart buba, chiar pe iarba de acasă. Am văzut şi pe tabelă ce remarcasem până acum pe teren. Sau ce am văzut la Tbilisi. Fără a-l mai avea pe Koljic, care mai scotea castanele din foc, dar şi fără Mihăilă, sclipitor uneori, echipa trebuia să se impună prin forţa grupului. Trebuia să concretizeze traseele, să etaleze un joc colectiv eficient. În schimb, în faţa unei echipe banale, care s-a organizat bine defensiv, cum fac multe în România, Craiova s-a făcut de râs. A avut ocazii la nişte centrări şi pe final, când a mai fost periculoasă jucând la disperare, şi a fost executată în repriza secundă, într-un moment în care nu găsea defel culoare spre poarta Cinceniului. Echipa comunei din Ilfov avusese şi cea mai mare ocazie de până atunci, una dublă, în chiar primul minut, când numai naivitatea jucătorilor under ai oaspeţilor au făcut ca meciul să nu înceapă de la 0-1. Craiova a avut şi ea ocazii, cu lovituri de cap. Ivan, Bălaşa, Baiaram şi Tudorie, pe cele mai clare. Puţin, pentru un meci cu Clinceni, dar mai multe decât în unele meciuri câştigate de Craiova în acest campionat. Bergodi se temea că echipa sa nu va reuşi să se impună în faţa defensivei ferecate a ilfovenilor, pentru că probabil ştia ce pregăteşte şi ştia că are soluţii numai pe contraatac, cum le convine tuturor. “Mister” se declara însă mulţumit de componenţa lotului (deşi are un singur fundaş dreapta, şi acela jucător under 21), admiţând că are jucători cu care poate lua titlul. Craiova stă bine acum numeric, dar nu mai are jucători care să decidă un meci. Are lot, dar nu mai are un prim 11. Şi poate nici antrenor. După o repriză modestă, Craiova a ieşit de la cabine şi mai debusolată. După ce a luat gol, Bergodi a schimbat în stilul Rădoi, trei inşi deodată, dar reacţia sa mirosea a disperare. Cel mai periculos jucător a rămas căpitanul Bancu, din postura de fundaş stânga, iar asta spune multe. Bic şi Cic au jucat un pic. Apoi nimic.
Era totuşi meciul în care trebuia onorat cum se cuvine Ilie Balaci, la doi ani de la dispariţie. A făcut-o galeria, cu mesajele: „De 2 ani e mereu toamnă, timpul s-a oprit în loc/De 2 ani îi ducem dorul lui Balaci, Marele 8” şi “Balaci, de la 8 la infinit”. La fel ca anul trecut, echipa n-a fost capabilă să cinstească memoria ilustrului lider al Craiovei Maxima. Când vrei să-l omagiezi pe Ilie Balaci şi iei bătaie de la o echipă comunală ar trebui să bagi capul în pământ şi să te ascunzi, nu să vorbeşti de titlu. Seria de victorii era artificială, unele succese au fost obţinute cu noroc, în faţa unor adversari prinşi descoperiţi. S-au păcălit uitându-se în clasament, şi-au furat singuri căciula. Dacă vrea să joace precum CFR, Craiova trebuie să-şi asume strategia, să acţioneze în consecinţă. Dacă vrea să joace fotbal, nu este pe calea cea bună. Dacă ascunzi gunoiul sub preş, fotbalul te pedepseşte atunci când contează, în meciuri decisive, de titlu, în cupele europene, uneori şi cu echipe comunale.
