Presa din Hexagon are de câteva zile un subiect fierbinte, în centrul atenţiei: afacerea Fillon. Sau mai exact, circumstanţele în care s-a efectuat ancheta de către Parchetul naţional financiar, la vremea respectivă. Petarda a fost aruncată de Eliane Houlete, fosta şefă a Parchetului naţional financiar (PNF), prima care a ocupat acest post (2014-2019) creat în urma „afacerii Cauhzac”, la audierea din 10 iunie a.c. de o comisie de anchetă a Adunării Naţionale (Camera Deputaţilor) care are ca temă „independenţa puterii judiciare”, prezidată de deputatul Hugo Bernalicis, din partea Partidului „Franţa tăcută”. Recunoscută pentru discreţia ei, Eliane Houlet a vorbit în premieră despre „presiunile ierarhice”, venite din partea Parchetului general, sub a cărui autoritate se afla, în investigaţia lansată, în plină campanie prezidenţială din 2017. Declaraţiile sale au declanşat reacţii puternice venite din tabăra republicanilor (LR), al cărei candidat urma să fie Francois Fillon, Marinei Le Pen (RN) şi Jean Luc Melenchon (Franţa Tăcută). Într-o declaraţie imediată, făcută în cursul zilei de vineri, Eliane Houlet a regretat că afirmaţiile sale au fost „deformate sau rău înţelese”, precizând că Francois Fillon –candidatul dreptei- n-a fost trimis în judecată la cererea sau sub presiunea puterii executive, ci pentru deturnare de fonduri publice, tăinuire de fonduri publice, abuz de bunuri sociale, nerespectarea obligaţiilor declaraţiei către Înalta autoritate pentru transparenţa vieţii publice. În fapt, justiţia franceză a deschis o anchetă, în urma dezvăluirilor din presă, despre salariile primite de Penelope Fillon, în calitatea de asistentă parlamentară a soţului său, apoi a supleantului acestuia, suma totală ridicându-se la circa 800.000 euro, sumă brută, între 1988-2013. Republicanii francezi i-au cerut, la vremea respectivă, lui Francois Fillon să se retragă din cursa alegerilor prezindeţiale, în favoarea lui Alain Juppe, cel pe care îl învinsese la alegerile interne din cadrul partidului, pentru a obţine nominalizarea. Atunci Francois Fillon a respins această opţiune, e vorba de alegerile din 2017, clasându-se finalmente după Emmanuel Macron şi Marine Le Pen. În analiza sa, în faţa parlamentarilor, Eliane Houlet „a denunţat greutatea executivului” asupra corpului de magistraţi şi faptul că „independenţa se exercită în dependenţă”, o realitate obiectivă, în sensul că parchetul financiar se află sub controlul foarte riguros al Parchetului general. Eliane Houlet a descris „o autoritate verticală”, exercitată de ministrul Justiţiei, şi pentru a proba această verticală fosta şefă a PNF, a descris presiunile şi tracasările la care a fost supusă din partea ierarhiei Parchetului general, în cursul anchetei afacerii Fillon, repetăm în plină campanie pentru prezidenţiale. Cum s-au exercitat acestea? Prin solicitări de sinteze, de procese verbale din cursul audierilor, cunoaşterea rezultatului percheziţiilor, cereri de informaţii şi rapoarte în general. Curios apare, în acest context, comportamentul procurorului general al Parisului, Catherine Champrenault, unde şefa PNF a fost „convocată”, ocazie cu care a refuzat transformarea anchetei preliminare, ce-l viza pe Francois Fillon în informaţie juduciară. În opinia sa afacerea Fillon n-a fost teleghidată, de puterea din epocă, deşi avocaţii ex-premierului au denunţat o ingerinţă politică, dar Eliane Houlet a rezistat presiunilor. Nuanţele în care se analizează declaraţia făcută în faţa comisiei parlamentare sunt diferite. Termenul de judecată este fixat pentru 29 iunie a.c.. Deja, Emmanuel Macron a decis sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a analiza dacă Parchetul naţional financiar (corespondentul DNA-ului de la noi) şi-a putut exercita activitatea fără presiuni în cursul anchetei privind afacerea Fillon, a anunţat Elysee, vineri seara. Preşedintele ţării vrea înlăturarea îndoielilor privind independenţa şi imparţialitatea justiţiei în această afacere. Dar, uşor nu este. Niciodată un candidat la alegerile prezidenţiale, care conducea în sondaje, n-a făcut obiectul unei anchete judiciare. Ministrul Justiţiei, Nicole Beloubet, a estimat, într-un interviu pentru Journal de Dimanche, că nu exclude intervenţia inspecţiei judiciare dacă CSM va considera că este necesară. Cu alte cuvinte, şi la alţii de unde ne vin recomandările şi reţetele, ce trebuie respectate, lucrurile nu sunt atât de luminoase.
