Victorie de etapă a opoziţiei, dar deocamdată… atât!

 Mai mulţi lideri liberali, dar şi ai USR-PLUS, au declarat că vor depune o moţiune de cenzură în Parlament, menită să doboare guvernul Dăncilă. Nu prima, nici ultima. Că deocamdată, cel puţin la nivel declarativ, nu rezonează perfect unii cu alţii, de liderii opoziţiei este vorba, contează mai puţin, dar… contează. Se doreşte însă un alt guvern, care să organizeze alegerile prezidenţiale şi, imediat post-prezidenţiale, să fie organizate alegeri anticipate, eventual concomitent cu alegerile locale. În felul acesta s-ar scurta „agonia” în care se află România, cu guvernul PSD-ALDE, a spus unul dintre ei. Acum, fireşte, orice declaraţie politică trebuie să aibă un şarm. Şi dacă se savurează condamnarea lui Liviu Dragnea, – pentru instigare la abuz în serviciu – la 3 ani şi 6 luni de închisoare, pentru o afacere cu slujbe fictive la stat – valoarea prejudiciului ridicându-se la 8.000 euro, sumă returnată integral – asta e treaba celor care o fac. Numai că se omite premeditat faptul că lideri de la Bruxelles, ex-europarlamentari români,  au instigat continuu la dărămârea guvernului PSD, cu grupuri #Rezist, scoase în stradă, un guvern care a mărit salariile bugetarilor, pensiile, a produs un reviriment în agricultură, a început construcţia  a două autostrăzi cheie – Sibiu – Piteşti şi Ploieşti – Braşov – şi a înregistrat o notabilă creştere economică. Dar să lăsăm aceste detalii. Pentru unii irelevante. Liberalii ard de nerăbdare să instaleze un cabinet condus de Ludovic Orban. USR-PLUS şi PNL – teoretic – n-au necesarul de voturi ca să le treacă o moţiune de cenzură, dar în opinia lui Ludovic Orban „este clar că PSD şi ALDE s-au prăbuşit”. Nu mai beneficiază de încrederea şi susţinerea oamenilor şi nu mai au legimititate. Aici, trebuie făcut un comentariu. Să ştie Ludovic Orban, deşi ar trebui să ştie, că noi duminică am avut alegeri europarlamentare, nu alegeri parlamentare şi s-a votat teoretic pentru Parlamentul European, nu pentru dărâmarea unui guvern legitim. Pot fi substituite unele cu altele? Adică legitimitatea conferită de alegerile parlamentare poate fi anulată de legitimitatea dobândită prin alegeri… europarlamentare? Noi ştim că aritmetica parlamentară obţinută prin alegeri nu se schimbă. Dacă da, se “schimbă”, atunci să privim nu spre Franţa, unde partidul de guvernământ al lui Emmanuel Macron s-a plasat sub lista de candidaţi a Marinei Le Pen, ci spre Germania, unde guvernează coaliţia CDU-CSU-SPD. Creştin-democraţii (CDU-CSU) au făcut 28,5% în alegeri, iar social-democraţii (SPD) doar 15,5%, un rezultat de-a dreptul amar. Însumate procentele celor trei formaţiuni politice se apropie doar de 44%. Adică, în logica liderului liberal, nu mai beneficiază de încrederea suficientă a alegătorilor. Mai interesant este ceea ce s-a petrecut în Austria, unde guvernul condus de tânărul cancelar Sebastian Kurz (OVP) a câştigat alegerile europarlamentare cu 38% şi a fost doborânt a doua zi, luni, prin moţiunea de cenzură susţinută de 103 deputaţi din 183, aparţinând social-democraţilor (SPO) şi foştilor aliaţi (FPO) ai ex-cancelarului Heinz Christian Strache, demisionar, în urma a ceea ce s-a numit „Ibizagate”. Nu poate fi desconsiderată simbolistica votului de duminică, deşi la noi ea a fost una particulară, fără mare legătură cu UE. Cu 27% – rezultat la alegerile menţionate – liberalii au venit pe primul loc, dar dacă se îmbată cu acest rezultat, chiar luând „faţa” social-democraţilor, fac o mare greşeală. Că alianţa USR-PLUS va avea propriu candidat la alegerile prezidenţiale, asta s-a spus, încât „armonia” din opoziţie s-ar putea dizolva ceva mai târziu. Apoi, în discuţie, prin vacantarea postului de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi încetarea de drept a mandatului de deputat a lui Liviu Dragnea, şi unii şi alţii vor avea propriul candidat, verificându-se, încă odată, dacă mai era necesar, forţa opoziţiei.