Deocamdată, ideea că foştii puşcăriaşi ar putea fi integraţi pe piaţa muncii imediat după ce ies pe porţile penitenciarului stârneşte mai degrabă o reacţie de respingere. Aşa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri, inclusiv la târguri ale locurilor de muncă special organizate pentru deţinuţi, angajatorii au încă reţineri în ceea ce-i priveşte pe foştii condamnaţi. Demersul face parte însă din strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate care va fi implementată începând de anul viitor pentru a împiedica recidiva.
De departe, principala necunoscută pentru mulţi dintre condamnaţii care ies pe porţile închisorii, este aceea dacă îşi vor găsi sau nu un loc de muncă, dacă vor fi acceptaţi sau nu de societate. La fel de important ar fi, de data aceasta în opinia celor care s-au implicat de-a lungul timpului, în reintegrarea persoanelor private de libertate să fie reintrodusă în mod obligatoriu munca în penitenciare. Asta pentru că, nu de puţine ori, cei care s-au gândit să le întindă o mână de ajutor foştilor deţinuţi au avut surpriza să fie refuzaţi sau să primească reclamaţii din partea angajatorului.
În ultimii ani, în cele trei penitenciare craiovene s-au desfăşurat o serie de programe de calificare profesională. Rezultatele au întârziat însă să apară în momentul în care deţinuţii au ispăşit pedeasa privativă de libertate şi au căutat un loc de muncă. Tocmai din acest motiv, odată ieşiţi pe porţile închisorii, puşcăriaşii ar trebui ajutaţi să găsească o modalitate prin care să-şi poată câştiga cinstit o pâine. Este necesar suportul din partea instituţiilor sau a organizaţiilor neguvernamentale, astfel încât în momentul în care părăsesc penitenciarul, persoanele private de libertate să nu mai comită infracţiuni pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi.
Calificaţi în puşcărie, respinşi afară
La Penitenciarului Craiova, spre exemplu, pe parcursul acestui an, persoanele private de libertate au avut ocazia să înveţe meserii precum cea de brutar şi patiser, în program fiind iniţiate 27 persoane, confecţioner articole din textile pentru care se pregătesc 53 de persoane, lucrător în comerţ – 31 persoane şi lucrător în cultura plantelor-27 persoane. Cursurile au fost organizate în cadrul unor proiecte europene cu finanţare nerambursabilă care aveau ca scop promovarea incluziunii sociale a persoanelor private de libertate. La fel s-a întâmplat şi la Penitenciarul de Minori şi Tineri din Craiova unde au fost amenajate ateliere speciale pentru patiseri, confecţioneri de obiecte din fier forjat sau carton. Toate aceste eforturi vor rămâne însă fără vreun rezultat dacă reticienţa angajatorilor se va menţine.
Call-centeruri pentru deţinuţi
Odată cu implementarea noii strategii de reintegrare socială se doreşte elaborarea unui instrument de evaluare a riscului de recidivă, realizarea unui studiu privind reintegrarea socială a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, înfiinţarea unor call-center-uri pentru beneficiari şi pentru familiile acestora, dar şi dezvoltarea structurilor de economie socială. De asemenea, cu acelaşi scop vor fi organizate periodic întâlniri între angajatori şi persoanele private de libertate, vor fi realizate campanii de prevenire a delincvenţei juvenile şi a infracţionalităţii, dar şi o facilitare a reinserţiei sociale, în cazul persoanelor private de libertate care necesită asistenţă postdetenţie.
Definitivarea strategiei se va realiza anul viitor, după obţinerea acordului de principiu de la instituţiile care vor avea un rol important în acest demers. „Elaborarea Strategiei Naţionale de Reintegrare Socială a persoanelor private de libertate vizează crearea cadrului inter-instituţional necesar colaborării instituţiilor publice şi organizaţiilor nonguvernamentale cu posibil rol în asistenţa postpenal. Iniţiativa a pornit de la necesitatea desfăşurării unor demersuri structurate şi asigurării continuităţii intervenţiilor în problematica persoanelor care au comis infracţiuni”, a explicat Cătălin Borleanu, purtător de cuvânt al Penitenciarului Craiova.
