După o noapte de negocieri, membrii uniunii monetare au convenit asupra unui acord interguvernamental pentru consolidarea disciplinei monetare. Fără Marea Britanie şi Ungaria. BCE se arată satisfăcută. Summitul european de criză a adus vineri, în scenă, confruntarea cu Marea Britanie şi, astfel, a eşuat tentativa revizuirii tratatului UE a celor 27, pentru întărirea disciplinei bugetare a zonei euro, ceea ce poate fi considerată o lovitură înainte de a se adopta noile reguli. Liderii europeni, reuniţi la Bruxelles, au fost de acord cu conţinutul măsurilor, menite a impune o mai bună gestiune a fondurilor publice, cu „regula de aur”, referitoare la nedepăşirea deficitului bugetar de 3%, în toate ţările şi sancţiuni cvasiautomate în caz de încălcare a ei. Se speră că acest lucru va fi suficient pentru convingerea Băncii Centrale Europene (BCE) să facă mai mult pentru a stopa interminabila criză a datoriilor, care durează de peste doi ani, punând în dificultate Grecia, Irlanda, Portugalia, şi reprezentând o ameninţare pentru supravieţuirea monedei euro. După mai mult de nouă ore de negocieri intense, şefii de stat şi de guvern, reuniţi în cadrul noului summit crucial de la Bruxelles, n-au reuşit să se pună de acord asupra modificării tratatului UE şi reformarea zonei euro, ceea ce necesita consensul celor 27 de state membre. Epilogul era relativ predictibil: solicitările britanicilor, în schimbul undei verzi, care au creat tensiune şi au condus la „momente virile în negocieri”, potrivit unui diplomat, nu puteau fi acceptate. Premierul britanic, conservatorul David Cameron, a ameninţat cu „dreptul de veto”. La rândul său, dezamăgit, Nicolas Sarkozy a susţinut că „prefera un acord al celor 27, ceea ce nu era posibil ţinând cont de poziţia prietenilor noştri britanici”, care au avansat solicitări „inacceptabile” pentru toate celelalte ţări. În schimb, Cameron s-a arătat mulţumit de sine. „Este o decizie dificilă, dar bună” a afirmat el, întrucât ţara sa nu obţinuse garanţiile necesare. În consecinţă, zona euro se reorientează spre un tratat restrâns la cele 17 state membre, alături de alte şase state non-membre din cadrul UE. După Marea Britanie şi Ungaria, care au declinat oferta, Suedia şi Cehia au solicitat timp de reflecţie. Un acord interguvernamental va fi semnat de ţările uniunii monetare şi aliatele sale. Confruntarea cu englezii, de la Bruxelles, riscă să aibă consecinţe, putându-se vorbi de un continent în care se operează cu viteze diferite. O soluţie de compromis, ce nu implică toate statele membre UE, transmite mesajul unei Europe divizate. Şi nu este un bun semnal. Acest scenariu l-a îngrijorat de la început pe preşedintele UE, Herman Van Rompuy, şi, în special, pe cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso. „Europa este a celor 27 de state membre sau a celor 17 sau 17 plus” a protestat premierul polonez, Donald Tusk. Orice altă soluţie va fi fatală pentru Europa, a avertizat el. Conform aşteptărilor, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel s-au văzut blocaţi de David Cameron încă înainte de cină. „A fost un aperitiv interesant”. Euroscepticii vor găsi destule motive de a-şi justifica atitudinea, invocând, de acum, relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Potrivit unei variante în lucru a comunicatului de la finalul summit-ului UE, se pare că, până la urmă, Suedia, Cehia şi Ungaria au acceptat să se alăture celorlalte 23 de state care vor semna tratatul de guvernanţă fiscală, singura ţară din UE care nu participă rămânând Marea Britanie.
