Guvernul nu poate recupera peste un miliard de dolari din creanţele Bancorex, sumă care să fie vărsată la buget, din cauză că, spun autorităţile, lipsesc banii pentru deplasări, plicuri poştale şi timbre şi pentru că executorii primesc informaţii eronate. Procesul de recuperare a creanţelor fostei bănci de comerţ exterior trenează din 1999, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex de către BCR, ca soluţie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme. Drepturile şi obligaţiile BCR rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex până la radierea din Registrul Comerţului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie care a fost mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari, contractate de la Bancorex de 959 societăţi comerciale. La zece ani de la începerea procedurilor de recuperare a creanţelor, statul încearcă, încă, să recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 firme.
Un document oficial relevă faptul că Guvernul nu a reuşit să încaseze decât 725.882 dolari până acum. „Activitatea de valorificare a creanţelor din portofoliul AVAS a fost afectată de o serie de greutăţi provenite din cauze externe, care exced atribuţiilor şi competenţelor AVAS, dintre care exemplificăm: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasărilor în teritoriu, pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afişări de titluri executorii şi lipsa sumelor necesare transmiterii corespondenţei în termen (comunicări de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenţă specifică desfăşurării licitaţiilor publice), ceea ce poate atrage prescrierea titlurilor executorii, anularea licitaţiilor publice şi răspunderea materială, penală şi civilă a executorilor”, se arată în document. Aceeaşi sursă arată că executorii AVAS „sunt supuşi cercetărilor poliţiei sau ale parchetului” pentru acţiunile desfăşurate, precum şi pericolului de atragere a răspunderii materiale pentru prescrierea titlurilor executorii şi folosirea unor „informaţii eronate, furnizate de anumite instituţii ale statului”. La aceste motive s-ar mai adăuga numărul redus de executori (doar şapte), lipsa contractelor cu presa pentru publicarea anunţurilor de licitaţie, lipsa contractelor cu societăţile de evaluare şi neplata avansului solicitat de executorii judecătoreşti.
