Bilanţul ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia – Olguţa Vasilescu, la final de mandat

Majorarea succesivă a salariului minim pe economie, a punctului de pensie, a prestaţiilor sociale pentru persoanele cu handicap, adoptarea Legii salarizării, finalizarea Legii pensiilor şi a proiectului noii Legi a adopţiilor sunt doar câteva dintre măsurile cu impact important, adoptate în ultimii aproape doi ani, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. La finalul mandatului de ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, deputat PSD de Dolj,  a făcut bilanţul activităţii sale la MMJS.

”Salarii decente şi motivante”

Salariul minim a fost majorat de două ori:

– 1 februarie 2017, valoarea salariului minim a crescut de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, iar de această majorare de 200 de lei au beneficiat 1.269.259 de salariaţi.

– 1 ianuarie 2018, salariul minim a crescut cu 31,03% faţă de anul 2017, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.

– În plus, au fost introduse, prin ordonanţă de urgenţă, măsuri pentru crearea cadrului legal de introducere a salariului minim diferenţiat şi pentru reducerea deficitului de forţă de muncă.

 

Salarii bugetari

– Din 1 februarie 2017, salariile din administraţia publică locală s-au majorat cu 20%, iar cele pentru personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte au fost majorate cu 50%, potrivit OUG nr.2/2017.

– Salariile poliţiştilor au fost majorate cu 10%; cele ale personalului civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu 15%.

– Personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă a beneficiat de acordarea indemnizaţiei de hrană pe tot parcursul anului 2018, iar această indemnizaţie va fi exceptată în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri de 30%.

– În ceea ce priveşte acordarea sporurilor, au fost prorogate prevederile care condiţionează încadrarea sporurilor în limita de 30% pentru personalul din sistemul sanitar.

– Tot pentru personalul din sistemul sanitar s-a decis scoaterea gărzilor din calculul procentului de 30%, parte variabilă din totalul cheltuielilor salariilor de bază.

– S-a clarificat salarizarea gărzilor obligatorii efectuate de medici în afara programului normal de lucru de la funcţia de bază până la limita a 48 de ore pe săptămână.

– În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, s-a reglementat modalitatea de aplicare a sistemului de plată cu ora sau prin cumul pentru personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, precum şi acordarea indemnizaţiei de hrană şi pentru personalul din cadrul învăţământului superior care a beneficiat de tichete de masă în anul 2017.

 

”Viaţă decentă pentru pensionari”

Valoarea punctului de pensie a fost majorată de la 917,5 lei la 1.000 de lei, de la 1 iulie 2017, pentru un număr de 5.076.774 de pensionari şi a crescut din nou, de la 1 iulie 2018, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei.

Pensia minimă garantată a crescut de la 400 la 520 lei, de la 1 martie 2017, pentru un număr de 1.022.168 de pensionari, iar de la 1 iulie 2018, valoarea pensiei minime este de 640 de lei.

De asemenea, prin aplicarea prevederilor Legii nr.2/2017, a fost stabilită eliminarea CASS pentru pensionari (2.252.562 de pensionari au beneficiat de eliminarea CASS) precum şi faptul că venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.

 

• Legea privind sistemul public de pensii

Guvernul României a aprobat, în 10 octombrie 2018, proiectul noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR):

* 1.265 de lei în 2019;

* 1.775 de lei în 2020;

* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii;

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge, aşa cum este precizat şi în Programul de Guvernare, la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării Programului de Guvernare.

Documentul aprobat de Guvern stabileşte clar că nicio pensie în plată nu va scădea.

În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet.

 

”O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi”

• Creşterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilităţi.

Valoarea sprijinului financiar pentru persoane cu dizabilităţi a fost majorată semnificativ, începând cu 1 ianuarie 2018. Copiii cu dizabilităţi beneficiază de creşterea sprijinului financiar după cum urmează:

–  din luna ianuarie 2018, 135% pentru gradul grav, pentru gradul accentuat 89%, în timp ce pentru gradul mediu majorarea va fi 28%.

– din luna iulie 2018, s-a aplicat o nouă majorare în cazul copiilor cu dizabilităţi, în cuantum de 20% pentru gradul grav, 16% pentru gradul accentuat şi 20% pentru gradul mediu.

 

Reglementarea statutului asistentului personal.

Persoanele cu handicap grav sau accentuat vor putea beneficia de îngrijire şi la domiciliul unui asistent personal profesionist, această măsură reprezentând un pas important în promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a persoanelor cu dizabilităţi.

• Guvernul a modificat şi completat Legea nr. 448/2006, prin care sunt acordate drepturi copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi

Noua lege prevede, până în anul 2020, transformarea vechilor centre rezidenţiale, astfel încât acestea să nu mai poată găzdui mai mult de 50 de beneficiari. Se renunţă, astfel, la vechile centre, de tip “mamut”.

A fost introdusă o alocaţie lunară, de 600 de lei, pentru asistentul personal profesionist care are în îngrijire un adult cu handicap, astfel încât acesta să poată asigura condiţii de locuit, hrană şi îmbrăcăminte. Asistentul personal profesionist care îngrijeşte un adult cu handicap grav va primi 750 de lei lunar, sumă care se adaugă salariului.

 

”Stimularea creării de noi locuri de muncă”

Ø  Măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată

• Subvenţii majorate la 2.250 lei pentru angajatorii care încadrează persoane din grupuri vulnerabile sau care încheie contracte de ucenicie sau de stagiu

Prin modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă se stabileşte că, pentru încadrarea în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, cuantumul subvenţiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj se majorează de la 900 lei la 2.250 lei, astfel:

• angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, suma de 2.250 lei, pentru fiecare absolvent încadrat;
• angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, 2.250 lei, pe o perioadă de 18 luni;
• angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEET sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
• angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 2.250 lei;
• angajatorii care încadrează în muncă, cu normă întreagă, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de 2.250 lei.
• Alte măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată:

– Persoanele apte de muncă beneficiare ale Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat pot pierde ajutorul social dacă refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Începând cu data de 22 octombrie 2018, a intrat în vigoare Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Aceste persoane beneficiază de orientare personalizată şi vor încheia un acord de integrare în muncă cu Serviciul public de ocupare a forţei de muncă

– A fost aprobat programul ”Prima chirie”, precum şi normele de aplicare a acestui program destinat stimulării mobilităţii forţei de muncă, prin care 75% din cheltuielile cu chiria şi utilităţile pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă, la o distanţă mai mare de 50 km de domiciliu vor fi subvenţionate, dar nu mai mult de 900 de lei/lună pentru fiecare angajat.

– A fost elaborată Strategia Naţională pentru locurile de muncă verzi.

Ø  Stimularea participării pe piaţa muncii a persoanelor apte de muncă aflate în risc de excluziune socială; descurajarea dependenţei de măsurile de asistenţă socială:

– Tinerii dezavantajaţi se vor putea angaja, timp de 24 de luni, în instituţiile publice locale, pentru a dobândi diverse competenţe. Instituţiile publice locale vor fi implicate în procesul de integrare pe piaţa muncii a tinerilor dezavantajaţi, pentru a-i sprijini să capete experienţe, competenţe şi abilităţi care vor putea fi valorificate ulterior în mediul privat. Sunt vizaţi tinerii cu vârsta între 16 şi 26 ani care nu au o vechime în muncă mai mare de 12 luni, care fie se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acesta, fie au cel puţin un copil în întreţinere.

– Elaborarea şi aprobarea HG 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de asistenţă socialăşi a structurii orientative de personal şi au fost elaborate 2 fişe de proiect cu finanţare din fonduri europene, care susţin implementarea acestor măsuri (ex. ”Prima Cameră”, ”Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale”).

• Activitatea de tele-muncă (munca la distanţă)– o transpunere a conceptului de “teleworking”, prevăzut în majoritatea statelor europene – a fost reglementată şi în România. O activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator poate fi desfăşurată de către salariat şi la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

 

Desfăşurarea activităţii în regim de tele-muncă de către salariat poate avea loc cel puţin o zi pe lună şi se poate extinde pe toată perioada de lucru.

• Noi atribuţii de control pentru Inspecţia Muncii

– Inspecţia Muncii a primit noi competenţe în activitatea de control în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, fiind aprobat actul normativ privind Statutul Inspectorului de Muncă.

– A fost modificată structura organizatorica a IM, respectiv ITM -uri şi creat compartimentul special pentru combaterea muncii la negru.

• Au fost introduse reglementări noi în Codul muncii privind munca nedeclarată:

Angajatorul are obligaţia de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă şi documentele de evidenţă a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru. Această reglementare creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfăşoară activitate la locul de muncă controlat, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor.

 

”Incluziune socială şi reducerea sărăciei”; ”Servicii sociale de calitate”

• Noi standarde de calitate pentru beneficiarii sistemului de asistenţă socială

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a finalizat şi a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin de ministru de revizuire a standardelor minime de calitate în domeniul serviciilor sociale. Standardele, care nu au mai fost revizuite din anul 2015 şi sunt prevăzute în Programul de Guvernare 2018-2020, se adresează tuturor categoriilor de persoane aflate în dificultate (copii, bătrâni, persoane cu handicap), dar, în mod special, minorilor.

Acestea vor sta la baza revizuirii standardelor minime de cost, în baza cărora se alocă sume de la bugetul de stat pentru finanţarea serviciilor sociale.

• Persoane afectate de sărăcie din aproape 140 de comunităţi vor beneficia de servicii sociale integrate pentru creşterea accesului la servicii sociale, medicale şi educaţionale

Persoane afectate de sărăcie din 139 de comunităţi rurale şi mic urbane cu marginalizare severă şi peste medie vor beneficia de servicii sociale integrate, adaptate tuturor nevoilor identificate, de la cele sociale, de sănătate sau educaţie, până la ocupare, locuire şi accesul la documente de identitate.

• Programe de interes naţional pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă a vârstnicilor la domiciliu, aprobate de Guvern

Guvernul a aprobat finanţarea a două programe de interes naţional (PIN) destinate persoanelor vârstnice:”Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice” şi ”Sprijin pentru autorităţile administraţiei publice locale din unele unităţile administrativ-teritoriale în care nu s-au înfiinţat/nu au fost acreditate serviciile publice de asistenţă socială”.

Perioada de implementare: 2018 – 2020.

Bugetul total alocat: aproape 115.000.000 lei.

• Încă 50 de centre de zi şi 80 de locuinţe protejate pentru tinerii şi adulţii cu dizabilităţi, printr-un program de interes naţional aprobat de Guvern

Programul de interes naţional „Înfiinţarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi” prevede înfiinţarea de centre de zi în care aceştia, dar şi adulţii cu dizabilităţi din comunităţi să poată fi pregătiţi pentru o viaţă independentă prin consiliere vocaţională şi terapie ocupaţională, în vederea integrării pe piaţa muncii.

• Tinerii dezavantajaţi se vor putea angaja, timp de 24 de luni, în instituţiile publice locale, pentru a dobândi diverse competenţe
• Documentaţia pentru obţinerea venitului minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzire a fost simplificatăşi au fost introduse noi condiţii şi criterii în acordarea ajutoarelor de urgenţă.
• Cultele acreditate ca furnizori de servicii sociale pot beneficia de subvenţii de la bugetul de stat, în baza Legii nr.34/1998.

 

”Sprijin pentru familii şi copii”

•   Legea adopţiei a fost modificată: procedura a fost simplificată, familiile care adoptă vor fi sprijinite financiar

Documentul introduce prevederi care să asigure celeritate în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil, să flexibilizeze procedura de evaluare a adoptatorilor şi etapa de monitorizare post-adopţie şi să debirocratizeze şi simplifice unele proceduri.

Documentul aprobat de Guvern introduce şi noi stimulente financiare care să susţină decizia unei familii de a adopta: indemnizaţie lunară de 600 de lei, 1.500 de lei anual pentru servicii de recuperare sau reabilitare medicală, acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, pe durata participării la procedura de potrivire practică cu un copil din alt judeţ.

• Plata CASS, eliminată pentru beneficiarii de indemnizaţie creştere copil, de venit minim garantat şi de indemnizaţie acordată pentru concediul de acomodare în urma unei adopţii.
• Prin OUG nr. 6/2017 a fost aprobată creşterea stimulentului de inserţie la 650 lei.
• Indemnizaţia minimă de creştere a copilului s-a majorat la 1.250 de lei, de la 1 ianuarie 2018, faţă de 1.233 de lei în 2017.
• au fost adoptate normele metodologice de aplicare a Legii nr.167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Serviciile de îngrijire şi supraveghere a copilului pe timpul zilei sunt asigurate de bone, fie în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă şi o persoană juridică acreditată ca furnizor de servicii sociale, fie în baza unui contract de prestări de servicii încheiat între bonă, persoană fizică autorizată şi reprezentantul legal al copilului.

 

”Investiţie în copii, investiţie în viitor”

• A fost adoptată înfiinţarea Avocatul Copilului, ca structură distinctă în cadrul instituţiei Avocatul Poporului, care se va ocupa exclusiv de domeniul drepturilor copilului. Până acum, problematica drepturilor copilului era inclusă într-un domeniu mai larg care viza copiii, familia, tinerii, pensionarii şi persoanele cu handicap.
• Guvernul a aprobat crearea a cel puţin 8 servicii specializate de tip rezidenţialşi a cel puţin 8 centre de zi pentru copiii cu tulburări de comportament, în vederea reintegrării lor şcolare, familiale ori sociale. În acest scop, prin Programul de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului, pentru perioada 2017-2019, vor fi alocate 14,43 milioane lei.
• MMJS, prin ANPDCA, a depus un proiect în valoarede 568 de milioane de euro, fonduri europene, pentru dezinstituţionalizarea copiilor aflaţi în centrele de plasament.

 

”Şanse reale pentru tineri”

– Guvernul a aprobat Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2017-2020, document strategic în domeniul ocupării tinerilor ce va continua măsurile şi programele puse în aplicare prin Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2014-2015, elaborat ca urmare a Recomandării Consiliului către Comisie şi Statele Membre privind înfiinţarea Garanţiei pentru tineret.

– Proiectul Legii Internshipului, adoptat de Guvern. Tinerii în vârstă de cel puţin 16 ani vor putea participa la programe de internship plătite la firme private sau instituţii publice, pe perioade de cel mult şase luni.

 

”Respect şi demnitate pentru femei”

• Guvernul a introdus Ordinul de protecţie provizoriu, prin care poliţiştii pot înlătura de îndată agresorul din domiciliu.
• Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2018-2021 a fost aprobată.

·  A fost iniţiată formarea unei reţele naţionale de experţi în domeniul egalităţii de şanse.