Povestea se încurcă, de acum, pentru fostul lider catalan, Carles Puigdemont, refugiat în Belgia, de mai multe luni, dar reţinut, ieri, în Germania, după ce un judecător spaniol a emis sau reactivat, vineri, mandatul de arest european şi internaţional, contra a şase lideri independentişti, învinuiţi pentru rolul avut în tentativa de secesiune a Cataloniei. Printre care şi el. Ceilalţi sunt Marta Rovira, Antoni Comin, Meritxell Serret, Luis Puig şi Clara Ponsati. Carles Puigdemont a fost oprit, potrivit purtătorului său de cuvânt, la ora locală 11:19, de Poliţia Rutieră din regiunea Schleswig-Holstein, în apropierea localităţii Schuby. Fusese în Finlanda, trecuse în Danemarca, şi intenţiona să revină în Belgia, unde se afla de la sfârşitul lunii octombrie anul trecut. Urmează să compară astăzi în faţa unui judecător în vederea plasării în detenţie sau eliberării. În Spania este acuzat de rebeliune, incitare şi deturnare de fonduri publice. Vineri au fost plasaţi în detenţie provizorie, la Madrid, de judecătorul Pablo Llorena, de la Curtea Supremă, Carme Forcadell, fosta preşedintă a parlamentului catalan, „miniştrii” guvernului regional, Raul Romeva (plecat în Elveţia potrivit media spaniolă), Josep Rull şi Dolores Basse. Reţinut de mai multă vreme este Oriol Junqueras, ex-vicepreşedinte al Cataloniei. Urmărirea penală pentru rebeliune este deschisă împotriva a 25 de inculpaţi. Încurajaţi de zeci de mii de simpatizanţi, oficialii catalani, au căutat, potrivit judecătorului de caz, să determine capitularea statului în faţa determinării violente a unei părţi a populaţiei. Deturnarea de fonduri, angajată pentru organizarea referendumului ilegal, se ridică la 2,1 milioane euro. În Catalonia, manifestanţii descinşi în stradă, pentru a protesta împotriva deciziilor justiţiei, au ars fotografii cu Regele Filip al VI-lea, revendicând „libertate pentru prizonierii politici”. La Barcelona, 24 de manifestanţi au fost răniţi în confruntările cu poliţia regională. Situaţia a devenit deja confuză, după eşuarea investirii lui Jordi Turull, ca preşedinte al Cataloniei, joi 22 martie a.c.. Şi a fost respinsă candidatura, pentru că – eliberat sub cauţiune în decembrie, după ce acceptase suspendarea autonomiei regionale – a lansat fără mare convingere, apelul la dialog cu Madridul, ceea ce nu a convenit nici independentiştilor, nici republicanilor. Candidatura sa a fost respinsă cu 65 de voturi „contra”, faţă de 64 „pentru”. Independentiştii au acum două luni pentru găsirea unui nou candidat, adică până la 22 mai a.c., când ar putea fi convocate noi alegeri, programate în luna iulie. Până atunci autonomia regională rămâne suspendată. Carles Puigdemont declara recent că „singura soluţie la conflictul politic este de natură politică”, dorind o mediere internaţională. O echipă de avocaţi internaţionali s-a angajat să se adreseze Comitetului pentru drepturile omului, din cadrul ONU. Tot el a mai spus că în urma referendumului pentru autonomie „Catalonia a câştigat dreptul de a deveni republică independentă (…) obiectiv inconturbabil, pentru care va continua să facă politică din interiorul şi exteriorul ţării”. Misiunea sa devine, de acum, nu doar complicată, cât imposibilă.
